Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia pregătește trimiterea a încă 300–400 de mii de oameni pe front, fără o nouă mobilizare formală, folosind decretul din septembrie 2022 și presiune la nivel regional, potrivit informațiilor prezentate de Digi24, care citează surse apropiate de Kremlin intervievate de The Economist. Miza, conform uneia dintre surse, ar fi percepția lui Vladimir Putin că un final al războiului fără cel puțin controlul asupra întregului Donbas i-ar pune viața în pericol.
Potrivit surselor citate, Kremlinul consideră că „scenariile bazate pe inerție” nu îl avantajează, pentru că prelungirea conflictului în forma actuală consumă resurse economice și capital politic, fără a aduce o victorie decisivă. În acest context, planul ar fi o intensificare a acțiunilor militare, inclusiv prin suplimentarea efectivelor.
The Economist notează, pe baza acelorași surse, că trimiterea pe front a încă 300–400 de mii de oameni nu ar necesita declararea unei noi mobilizări, deoarece decretul din 2022 rămâne în vigoare. Recrutarea ar urma să fie gestionată de autoritățile regionale, care ar avea rolul de a limita nemulțumirile locale.
În regiunea Penza, susțin sursele, sistemul ar fi deja testat, prin reținerea bărbaților pe străzi și trimiterea lor forțată la război. Digi24 nu indică dovezi independente pentru aceste afirmații, ele fiind atribuite surselor citate de publicația britanică.
O altă direcție de escaladare ar putea fi intensificarea operațiunilor hibride împotriva aliaților Ucrainei, potrivit The Economist. Serviciile secrete occidentale se tem că Rusia ar putea viza fabrici europene care produc armament și echipamente pentru Forțele Armate ale Ucrainei, deși, în același timp, ar considera că Putin nu urmărește o confruntare militară directă cu NATO.
În plan intern, Putin ar putea înăspri represiunile împotriva oponenților politici, nu pentru că aceștia i-ar amenința puterea, ci pentru a-și demonstra forța, mai arată analiza. Una dintre surse afirmă că liderul rus ar fi interpretat vizita directorului CIA la Moscova ca pe un semn de slăbiciune.
În cercurile de vârf din Rusia, starea de spirit ar fi „sumbră”, iar problema principală nu ar fi strict economia sau lipsa succeselor pe front, ci timpul pierdut din cauza războiului, potrivit unuia dintre informatori. Acesta apreciază că aproape cinci ani de acțiuni militare „par deja un eșec”, indiferent de rezultat.
În același timp, sursele susțin că dificultățile economice și politice nu îi amenință direct puterea lui Putin, care ar dispune în continuare de resurse și instrumente represive pentru a continua războiul.
Recomandate
Un plan rusesc care vizează reducerea cu până la 90% a energiei și încălzirii în Kiev, Harkov și Odesa ar putea forța Ucraina să intre în iarnă cu întreruperi masive de utilități, cu efect direct asupra funcționării economiei urbane și a serviciilor publice, potrivit Digi24 . Informația se bazează pe un document rus interceptat, descris ca un plan de campanie împotriva infrastructurii energetice și de apă. Planul ar prevedea folosirea a până la 1.000 de rachete, drone și bombe, cu ținte precum centrale electrice, substații și instalații de alimentare cu apă, relatează TVPWorld. În document sunt menționate ca priorități Kiev, Harkov și Odesa, cu obiectivul de a diminua drastic alimentarea cu energie electrică și încălzire și de a afecta grav inclusiv sistemele de canalizare. Ținte energetice și riscul pentru centralele nucleare Documentul, prezentat de ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal , partenerilor europeni și obținut de The New York Times , include și intenția de a lovi stațiile de distribuție care conectează cele trei centrale nucleare operaționale ale Ucrainei la rețea. Potrivit materialului, un astfel de scenariu ar putea duce la oprirea acestora. The New York Times precizează că nu a putut verifica independent autenticitatea documentului. În același timp, Digi24 notează că Vladimir Putin a amenințat public cu o campanie amplă împotriva infrastructurii energetice ucrainene în această iarnă, prezentată ca represalii pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. De ce contează: capacitatea de apărare și „fereastra” de o lună În material este citată și o evaluare potrivit căreia Rusia intră în iarnă cu stocuri de rachete balistice și drone cu propulsie cu reacție pe care Ucraina a avut dificultăți să le intercepteze. Agenția ucraineană Ukrainska Pravda a relatat, pe baza datelor Forțelor Aeriene Ucrainene, că aproximativ 1.000 de rachete, drone și bombe rusești ocolesc apărarea aeriană a Ucrainei în fiecare lună. Concluzia sugerată este că Moscova ar putea miza pe paralizarea sistemului energetic într-un interval de circa o lună, pe fondul lipsei sistemelor de apărare aeriană, în special a rachetelor de interceptare Patriot. Pregătiri în Ucraina, dar cu limitări Oficialii ucraineni s-au pregătit luni întregi pentru noi atacuri, prin reparații și consolidarea rețelei electrice, însă experții avertizează că măsurile ar putea doar să atenueze impactul. Olena Pavlenko, directoarea think-tank-ului energetic ucrainean DiXi Group, a declarat pentru The New York Times că patru ierni de război au slăbit rețeaua, iar încă una ar fi echivalentul unui efort extrem în condiții limitate. „Ar fi ca și cum ai alerga un maraton cu un singur plămân.” [...]
Oprirea centralei de la Cernavodă și avaria de la CET Iași expun vulnerabilități majore în alimentarea cu agent termic , cu efecte directe asupra populației și instituțiilor publice, potrivit Digi24 . La Cernavodă, orașul a rămas fără apă caldă după ce centrala nucleară – principala sursă de energie termică – a fost oprită pe fondul debitului scăzut al Dunării. În paralel, la Iași, aproximativ 22.000 de apartamente au rămas fără apă caldă după un incendiu la CET, iar autoritățile spun că nu există, deocamdată, un termen clar pentru reluarea furnizării agentului termic. Cernavodă: oprirea centralei, risc de a rămâne și fără căldură În Cernavodă, locuitorii se tem că, odată cu apropierea sezonului rece, problema se poate extinde de la lipsa apei calde la lipsa încălzirii. Oamenii spun că improvizează pentru igienă și încălzire, folosind aragazul pentru încălzirea apei și calorifere electrice. Potrivit reportajului, repornirea rapidă a instalațiilor are șanse reduse în condițiile în care Dunărea a atins un nivel minim istoric, iar nivelul apei este la doar trei centimetri de pragul critic menționat de sursă. Localnicii au semnat și o petiție online prin care cer Guvernului o soluție urgentă, pentru ca orașul să nu rămână fără căldură înainte de iarnă. Spitalul din Cernavodă: încălzire cu aer condiționat și presiune pe bugete Oprirea centralei afectează și spitalul din Cernavodă, unde lipsa apei calde creează dificultăți pentru personal și pacienți. Un angajat al spitalului spune că încălzirea se face cu aparate de aer condiționat și atrage atenția asupra riscului ca situația să se agraveze, inclusiv pe fondul subfinanțării. Iași: 22.000 de apartamente fără apă caldă după incendiul de la CET La Iași, incendiul a pornit de la un transformator electric, iar flăcările au afectat o hală industrială pe o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. Aproximativ un sfert dintre apartamentele din municipiu sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare, iar în locuințele afectate oamenii resimt deja lipsa apei calde. Sunt semnalate probleme și în școli, unde nu există nici apă caldă, nici căldură. În cazul spitalelor din Iași, situația este diferită: acestea dispun de generatoare care pot asigura alimentarea cu energie electrică în situații de urgență. Autoritățile și echipele tehnice caută soluții pentru remedierea avariei și reluarea funcționării instalațiilor, însă, conform informațiilor din material, un calendar ferm nu a fost comunicat. [...]
Escaladarea protestelor din Franța ridică riscuri operaționale pentru orașe și afaceri , după ce manifestațiile împotriva creșterii costului vieții au degenerat în revolte, jafuri și incendieri, cu sute de arestări și un deces, potrivit Știrile Pro TV . Un protestatar a murit la Paris după ce a suferit un stop cardiac în timp ce se deplasa pe bulevardul Magenta, conform unei surse din poliție citate de TF1info. Bărbatul a fost transportat la centrul de urgență Château d’Eau, dar a decedat înainte să ajungă acolo. Bilanțul intervenției: peste 720 de arestări, inclusiv minori Poliția a anunțat că peste 720 de persoane au fost arestate, dintre care 117 minori, după ce în Paris au apărut grupuri descrise de autorități drept persoane „al căror singur obiectiv era să comită furturi și jafuri”. În timpul nopții, în timp ce o parte dintre participanți protestau pașnic, agitatori îmbrăcați în negru au spart vitrine, au jefuit magazine, au aruncat artificii de tip „mortier” și au incendiat coșuri de gunoi și biciclete. În centrul Parisului, pe Place de la République, au fost raportate distrugeri care au vizat inclusiv Galeries Lafayette, bănci și alte magazine. Violențe și în afara Parisului: incendii și atacuri asupra clădirilor publice Incidentele nu s-au limitat la capitală. La Limoges, primăria s-a prăbușit după ce persoane care au pătruns în clădire au provocat un incendiu; flăcările au cuprins o aripă a clădirii din 1883 și au ajuns la acoperiș, ducând la prăbușirea clopotniței, relatează AFP. Tot în legătură cu atacuri incendiare din timpul nopții, cel puțin 15 persoane au fost arestate, potrivit publicației Ouest France. Alte episoade menționate în material: la Lille, protestatari au intrat într-o clădire guvernamentală și au răsturnat un bust al Mariannei, simbol al Republicii; la Lyon, un birou de turism a fost spart și incendiat; la Brest, a fost incendiată o secție de poliție. Contextul protestelor: costul vieții și nemulțumiri în educație Potrivit Metro, peste jumătate de milion de oameni au mărșăluit în aproximativ 110 localități, pe fondul creșterii costului vieții. În paralel, tinerii protestează de la finalul lunii septembrie, invocând starea precară a liceelor, finanțarea insuficientă și lipsa cadrelor didactice. Union Syndicale Lycéenne, sindicat studențesc care organizează protestele, susține că sistemul școlar este „rezultatul a 10 ani de macronism”. În urma mișcării conduse de adolescenți, activiștii au făcut apel la participarea oamenilor de toate vârstele. O protestatară de 19 ani, citată de The Guardian, a invocat presiunea costului vieții, prețul combustibilului și violențele la adresa elevilor care protestează. Reacția autorităților și riscul de noi tensiuni Pe rețelele sociale au apărut apeluri pentru reluarea mișcării „ Vestele Galbene ”, care a marcat Franța în 2018 prin proteste similare legate de costul vieții. În același timp, organizații pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea privind reacția forțelor de ordine: Amnesty International a criticat folosirea gazelor lacrimogene și a grenadelor paralizante pentru dispersarea tinerilor. Președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele și a spus că cei implicați în atacuri asupra prefecturilor, întreprinderilor și primăriilor vor fi urmăriți penal și pedepsiți. Materialul notează că Macron își va încheia ultimul mandat în luna mai. [...]
Declarațiile lui Donald Trump riscă să alimenteze presiunea pentru înăsprirea politicilor de imigrație în Franța , pe fondul protestelor violente care au zguduit țara, potrivit Stirile Pro TV . Președintele american a pus revoltele de sâmbătă pe seama imigrației și a cerut autorităților de la Paris să întărească măsurile în acest domeniu. Mesajul a fost publicat duminică pe platforma sa, Truth Social . „Franţa arde! Imigraţia dintr-o lume complet diferită, de la oameni cu ură în inimile lor, a distrus această ţară cândva măreaţă.” „Închideţi graniţele şi preluaţi controlul, înainte să fie prea târziu!” Context: proteste împotriva costului vieții, umbrite de violențe Scenele de „haos” au avut loc în timpul unei zile de mobilizare de sâmbătă împotriva „costului ridicat al vieții”, notează materialul, care citează AFP, preluată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, violențele au șocat presa internațională. De ce contează: miză politică înainte de prezidențiale În analiza AFP citată, observatorii externi interpretează aceste violențe ca un semnal al „amurgului macronismului” și ca un factor care ar putea pregăti terenul pentru un duel între formațiunile politice extreme, cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale din Franța . [...]
Samsung ar putea introduce o interfață One UI 10 „fără precedent” odată cu Galaxy Z Fold9 , ceea ce ar însemna o schimbare operațională majoră în felul în care utilizatorii navighează și își gestionează sarcinile pe telefoanele Galaxy, potrivit Mobilissimo . Informația este atribuită leakerului Ice Universe , care indică drept moment de debut „Fold9”, ceea ce ar plasa lansarea în vara lui 2027, dacă se păstrează calendarul obișnuit al pliabilelor Samsung. Miza, dincolo de o simplă actualizare de design, este că o eventuală „repoziționare” a interfeței poate schimba modul de lucru zilnic pe dispozitive: mai puține treceri între aplicații pentru aceeași acțiune și mai multă integrare a informațiilor relevante în același ecran, în funcție de contextul utilizării. Ce se știe, concret, despre One UI 10 și debutul pe Fold9 Conform informațiilor prezentate, Ice Universe susține că a primit dintr-o sursă proprie indicii despre schimbări „fără precedent” pentru One UI 10. Întrebat despre debut, răspunsul ar fi fost scurt: „Fold9”. În același timp, materialul separă explicit două piste care circulă în zona de zvonuri: One UI 10 ar putea veni mai devreme, odată cu Galaxy Z Fold9 (vara 2027, ca estimare bazată pe ritmul lansărilor pliabilelor). „Galaxy OS” rămâne, în acest punct, doar la nivel de zvon și nu este confirmat ca nume pentru One UI 10. Publicația notează și că, până acum, Ice Universe nu a publicat capturi de ecran sau o listă de funcții pentru One UI 10, iar menționarea Fold9 se referă la debutul interfeței, nu la calendarul de actualizare pentru modelele Galaxy deja aflate pe piață. Cum ar putea arăta schimbarea: „Fluid AI Design System”, dar încă la nivel de concept Mobilissimo leagă posibilul salt de interfață de „Fluid AI Design System”, un concept de design prezentat de Samsung în iulie. Ideea centrală: informațiile și comenzile utile să fie aduse împreună în funcție de ceea ce face utilizatorul în acel moment, pentru a reduce „du-te-vino”-ul între aplicații. Conceptul descris include: carduri dinamice, care își modifică dimensiunea și conținutul în funcție de context; agregarea informațiilor din mai multe servicii în același loc (de exemplu, ora unei întâlniri, participanții și traseul până acolo); acțiuni sugerate „la momentul potrivit”, ca să fie reduse căutările prin meniuri și aplicații. Exemplul dat este unul de utilizare practică: o adresă primită într-o conversație, verificarea orei în calendar și apoi deschiderea hărții — pași care ar putea fi comprimați dacă interfața „adună” informațiile relevante. Totuși, publicația subliniază o limitare importantă: „Fluid AI” este prezentat ca un concept de design, iar legătura cu o versiune finală One UI 10 nu a fost confirmată de Samsung. Ce urmează și ce rămâne incert În acest moment, informațiile sunt neconfirmate oficial și se bazează pe afirmațiile unui leaker, fără materiale demonstrative (capturi, funcții detaliate). Dacă debutul pe Galaxy Z Fold9 se confirmă, One UI 10 ar putea fi una dintre cele mai vizibile schimbări de experiență de utilizare pentru ecosistemul Galaxy din ultimii ani, dar rămâne de văzut atât amploarea reală a modificărilor, cât și când și cum ar ajunge actualizarea pe telefoanele existente. [...]
Lovirea unui terminal petrolier și a unei substații electrice lângă Sankt Petersburg ridică riscuri operaționale pentru infrastructura energetică locală , după un atac cu drone atribuit Ucrainei, soldat și cu incendierea unui centru de date al celei mai mari rețele sociale rusești, potrivit Digi24 . Atacul a vizat regiunea din jurul orașului Sankt Petersburg, unde un terminal petrolier și un centru de date al VKontakte (VK) au fost cuprinse de flăcări. În același timp, au fost lovite o substație electrică și un pod, iar în zonă au fost raportate pene de curent și întreruperi ale alimentării cu apă, alături de probleme la funcționarea rețelelor sociale. Ce infrastructură a fost afectată și de ce contează Din informațiile prezentate, țintele indică o presiune directă asupra infrastructurii critice, cu efecte imediate în funcționarea utilităților și a serviciilor digitale: terminal petrolier – incendiu raportat în urma atacului; centru de date al VKontakte – incendiu, cu posibile efecte asupra serviciilor online; substație electrică – lovită, în contextul penelor de curent semnalate; pod – lovit, fără detalii suplimentare privind starea traficului. Pentru mediul economic, combinația dintre o facilitate petrolieră și o substație electrică afectate în aceeași noapte sugerează un risc operațional crescut: întreruperile de energie și avariile la infrastructura de transport și depozitare pot produce blocaje în lanț, inclusiv pentru activități portuare și logistice. Ce se știe despre efectele imediate Digi24 notează că, pe lângă incendiile raportate, în zonă au apărut: pene de curent ; întreruperi ale alimentării cu apă ; întreruperi ale rețelelor sociale . Publicația nu oferă, în materialul disponibil, estimări privind amploarea pagubelor, durata întreruperilor sau impactul asupra fluxurilor de combustibil, astfel că dimensiunea efectului economic rămâne, deocamdată, neclară. [...]
