Știri
Știri din categoria Diverse
PSD spune că Programul de guvernare 2026–2028 include măsuri cu impact direct asupra lichidității firmelor, în special plata facturilor restante ale statului în maximum 90 de zile și reducerea cu 25% a birocrației pentru mediul de afaceri, potrivit Digi24. Partidul afirmă că toate solicitările transmise premierului desemnat Luca Niculescu „se regăsesc” în documentul depus joi la Parlament.
Pe lângă componenta economică, PSD enumeră și măsuri sociale și de cheltuieli publice, prezentate ca priorități pentru perioada 2026–2028: indexarea pensiilor, eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mame și veterani, finanțarea urgentă a spitalelor și a serviciilor esențiale, precum și aplicarea integrală a planului de stimulare economică propus de partid.
În zona relevantă pentru mediul de afaceri, comunicatul PSD indică două direcții principale:
Dacă aceste măsuri ar fi implementate, efectul imediat ar viza fluxurile de numerar ale firmelor care lucrează cu statul și costurile administrative (timp și resurse) asociate conformării și interacțiunii cu instituțiile.
PSD susține că acceptarea integrală a solicitărilor ar confirma o schimbare de direcție după demiterea Guvernului Bolojan, demitere inițiată de partid. În comunicat, PSD leagă această schimbare de necesitatea unor măsuri de „relansare economică”, după o perioadă descrisă drept austeritate, despre care afirmă că ar fi dus la recesiune, scăderea producției industriale și pierderea a aproximativ 70.000 de locuri de muncă.
Totodată, PSD justifică participarea la guvernare prin nevoia de stabilitate politică și economică și lansează un apel către partidele parlamentare să reducă disputele și să se concentreze pe problemele economice și sociale.
În sprijinul mesajului, PSD invocă evoluții recente pe piețele financiare: creșterea indicelui BET al Bursei de Valori București și scăderea dobânzilor la titlurile de stat la cel mai redus nivel din ultima lună. În același material se precizează însă că, în comunicat, această legătură este prezentată ca reacție favorabilă a investitorilor la intrarea PSD la guvernare, „fără ca… să fie demonstrată” explicit.
Recomandate
Siegfried Mureșan pune sub semnul întrebării capacitatea viitorului Executiv de a livra reforme și de a atrage fonduri europene , susținând că PSD ar urma să trimită în Guvern miniștri mai slabi decât cei propuși anterior de PNL, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL afirmă că, pentru fiecare dintre cele 11 ministere pe care PSD „vrea să le ocupe acum”, liberalii ar fi propus „miniștri mult mai buni” cu două săptămâni înainte, însă echipa PNL nu a primit votul Parlamentului. Mesajul a fost transmis vineri, într-o postare pe Facebook . În intervenția sa, Mureșan compară nominalizări asociate celor două partide, enumerând perechi de nume pentru portofoliile vizate, și susține că PNL ar fi venit cu „oameni competenți, pregătiți să continue reformele, să reducă risipa, să atragă fonduri europene și să modernizeze statul”. De ce contează: reforme, risipă și bani europeni Miza invocată de Mureșan nu este doar una politică, ci una de guvernare: capacitatea miniștrilor de a implementa reforme și de a gestiona eficient resursele publice, inclusiv prin reducerea risipei și atragerea fondurilor europene. În această logică, el sugerează că formula propusă acum ar putea fi sub nivelul așteptărilor. Ce urmează, în viziunea PNL Mureșan mai spune că „oamenii își doresc un guvern mai bun”, dar că actuala majoritate parlamentară „dorește altceva”. În același mesaj, el leagă perspectiva unui „guvern mult mai bun” de rezultatul alegerilor și de formarea unei majorități „pentru modernizarea României”. „România merită un guvern mult mai bun decât ceea ce ni se propune acum. Pentru a avea un guvern mult mai bun, trebuie să câștigăm alegerile și să formăm o majoritate pentru modernizarea României” [...]
PSD reafirmă că nu susține vânzarea companiilor de stat profitabile și a activelor strategice , dar acceptă listări minoritare la bursă și atragerea de investitori pentru societățile aflate în dificultate, potrivit Digi24 . Miza pentru mediul de afaceri și investitori este că Programul de guvernare 2026–2028 lasă deschisă finanțarea prin piața de capital fără pierderea controlului de către stat, însă fără să indice companii, procente sau calendar. Într-o precizare transmisă vineri, PSD spune că poziția sa este „în concordanță” cu Programul de guvernare 2026–2028 depus la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu și respinge ideea unor contradicții între mesajele partidului și documentul guvernamental. „PSD s-a opus și se va opune vânzării acestor companii profitabile sau din domenii strategice pentru economia națională, precum energia, apărarea sau sectorul bancar. Totodată, PSD nu s-a opus niciodată și nu se va opune atragerii de investitori la companiile de stat aflate în dificultate.” Ce permite programul: listări minoritare, nu „vânzări sub presiune” În capitolul de economie, programul propune reformarea companiilor și regiilor de stat, raportat la rolul lor economic și strategic și la standardele OCDE privind administrarea întreprinderilor publice. Documentul prevede că performanța ar urma să fie evaluată nu doar prin profit, ci și prin calitatea, accesibilitatea și eficiența serviciilor. Pe componenta de privatizare/listare, programul introduce o distincție între: vânzarea activelor strategice profitabile – respinsă „sub presiune bugetară” și „fără o evaluare corectă”; listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni – menținută ca opțiune, „pe modelul societăților din energie deja listate”. „Nu vindem active strategice profitabile sub presiune bugetară și fără o evaluare corectă, dar păstrăm posibilitatea listării unor pachete minoritare, pe modelul societăților din energie deja listate.” Programul mai notează, în capitolul Finanțe, că societățile cu participații ale statului ar urma să devină mai transparente, cu păstrarea controlului strategic. Totuși, documentul nu nominalizează companii , nu indică procente și nu include un calendar pentru eventuale listări. Companiile cu pierderi: rating public și decizii în maximum șase luni Pentru companiile de stat aflate în dificultate, programul descrie un mecanism de evaluare a performanței care ar urma să stea la baza deciziilor de redresare, atragere de investitori sau încetare a activității. Concret, pentru companiile cu pierderi doi ani consecutivi este prevăzută: o analiză independentă; un rating public de la A (performanță solidă, fără nevoie de sprijin public) la E (neviabile); metodologie aprobată de AMEPIP și rapoarte publicate integral. Pentru companiile încadrate la D sau E , autoritatea tutelară ar urma să decidă, în cel mult șase luni , între plan de restructurare, parteneriat public-privat sau lichidare. Pentru cele cu pierderi trei ani consecutivi , fără contract de serviciu public care să justifice continuarea, programul prevede declanșarea ieșirii din portofoliul statului, iar pentru companiile cu capital propriu negativ care nu mai pot fi redresate – intrarea în insolvență, cu un plan social pentru angajați. Programul mai prevede că măsuri precum capitalizarea, garanțiile sau conversia creanțelor nu ar urma să fie aprobate fără plan de viabilitate, termene și responsabil desemnat, iar rezultatele și indemnizațiile ar urma să fie publicate printr-un sistem național administrat de AMEPIP. Transporturi: opțiuni de listare minoritară și investitori, fără selecție explicită Posibilitatea listării la bursă apare și în capitolul dedicat transporturilor. În termen de 12 luni, fiecare companie din subordinea ministerului ar urma să fie încadrată într-un regim strategic: dezvoltare, listare minoritară, atragere de investitori sau menținerea statutului de monopol natural. Sunt menționate ca ținte pentru reorganizare și profesionalizarea conducerii: CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM, ROMATSA și administrațiile portuare, însă programul nu precizează care dintre acestea ar putea fi listate sau ar putea atrage investitori. Context politic: disputa din aprilie 2026 și proiectul PL-x 376/2026 PSD amintește disputa din aprilie 2026 cu Guvernul Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu, când partidul spune că a cerut retragerea planurilor privind vânzarea unor pachete de acțiuni la Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank , pe motiv că ar fi fost evaluate sub potențial. Partidul invocă și proiectul legislativ PL-x nr. 376/2026 , inițiat de PSD, care propune interzicerea înstrăinării acțiunilor deținute de stat până la 31 decembrie 2027 , cu excepții pentru companii cu pierderi timp de cinci ani consecutivi sau aflate în insolvență, stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. „Nu există nicio contradicție între pozițiile exprimate anterior de PSD pe acest subiect și angajamentele asumate acum prin Programul de guvernare. PSD a fost și rămâne consecvent: companiile de stat profitabile și din domeniile strategice nu trebuie vândute!” [...]
Bugetul pe 2027 riscă să fie împins din nou în dezechilibre dacă statul adaugă cheltuieli permanente fără surse stabile de finanțare, avertizează ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , într-o postare citată de Digi24 . Mesajul vine în contextul în care România trebuie să continue reducerea deficitului, să suporte costuri mai mari cu dobânzile și să compenseze eliminarea granturilor din PNRR . Nazare susține că disciplina bugetară rămâne esențială nu doar pentru coborârea deficitului, ci și pentru protejarea ratingului de țară și evitarea unor blocaje economice. El avertizează împotriva reluării unui ciclu de politici în care promisiunile sunt urmate de împrumuturi și, ulterior, de transferarea costurilor către populație. „Ar fi o greşeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reuşit să corectăm cu atât de mult efort. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm şi ulterior cerem românilor să plătească nota de plată.” Deficit în scădere, dar presiuni mai mari din datorie și dobânzi Potrivit ministrului, deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni din 2026, deficitul calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, diferență pe care Nazare o cuantifică drept o reducere de aproape 27 de miliarde de lei. În același timp, Nazare atrage atenția asupra creșterii datoriei publice, care ar fi ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în perioada similară din 2025, iar pentru întregul an costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB, potrivit cifrelor prezentate de el. Ministrul subliniază că aceste sume reduc spațiul pentru investiții și servicii publice. 2027, testul: cheltuieli permanente doar cu finanțare permanentă Obiectivul pentru 2026 este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, însă Nazare spune că atingerea țintei nu înseamnă finalul ajustării fiscale, în condițiile în care nivelul ar rămâne dublu față de pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile europene. Pentru 2027, ministrul indică drept provocări majore costurile datoriei publice, obligațiile financiare restante și așteptările sociale, pe fondul eliminării granturilor din PNRR. În acest context, el cere ca bugetul să fie construit pe estimări realiste de venituri, priorități clare și cheltuieli sustenabile, insistând că orice nouă cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă sigură și permanentă de finanțare. Miza ratingului: costuri de împrumut și investiții Nazare leagă disciplina fiscală de menținerea ratingului suveran în categoria investițională (în afara zonei speculative, „junk”), argumentând că încrederea creditorilor externi este fragilă, iar o deteriorare a percepției asupra finanțelor publice ar putea duce la împrumuturi mai scumpe și la afectarea investițiilor. El menționează că prima evaluare de rating din ianuarie este așteptată din partea agenției Fitch și avertizează că un derapaj semnificativ ar putea declanșa reevaluări și din partea altor agenții. Sprijin pentru populație, dar fără reluarea derapajelor Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu ar trebui să blocheze dezvoltarea economică și nici capacitatea statului de a proteja populația în fața șocurilor economice, însă măsurile de sprijin trebuie să fie direcționate și acoperite de surse sustenabile. În același registru, el invocă o creștere a investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026, pe care o pune în legătură cu rolul fondurilor europene într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune. [...]
Guvernul a ridicat plafonul amenzilor CNA până la 440.000 de lei , o schimbare de reglementare care crește semnificativ riscul financiar pentru posturile TV și radio sancționate pentru încălcarea Legii audiovizualului, potrivit Digi24 . Decizia actualizează limitele amenzilor contravenționale în funcție de inflația cumulată de la ultima actualizare, din 2009. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu , a spus că hotărârea folosește ca reper evoluția indicelui inflației, iar noile plafoane pot ajunge la 440.000 de lei. „Este o hotărâre care actualizează cuantumul amenzilor contravenționale aplicate pentru nerespectarea unor prevederi ale Legii audiovizualului în funcție de evoluția indicelui inflației. Este vorba despre raportarea la inflația cumulată de la ultima stabilire a cuantumului acestor amenzi, în anul 2009.” Ce se schimbă: noile intervale de sancțiuni Pentru faptele prevăzute la articolul 90, alineatul 2, amenzile cresc de la 10.000–200.000 de lei la 22.000–440.000 de lei. În această categorie intră, între altele: difuzarea serviciilor media audiovizuale cu încălcarea legii; folosirea tehnicilor subliminale în comunicările comerciale; publicitatea mascată; nerespectarea dreptului la replică; retransmisia neautorizată; furnizarea serviciilor media fără licență audiovizuală. Pentru faptele prevăzute la articolul 91, alineatul 3, amenzile cresc de la 5.000–100.000 de lei la 11.000–220.000 de lei, conform notei de fundamentare. Aceste sancțiuni vizează nerespectarea de către furnizori sau distribuitori de servicii media a unor dispoziții ale legii și a deciziilor cu caracter normativ emise de CNA. În anumite situații, legea prevede transmiterea unei somații, cu stabilirea condițiilor și termenelor pentru intrarea în legalitate. De ce contează: inflația din 2009 până în 2026 a dublat plafonul Actualizarea se bazează pe articolul 92 din Legea audiovizualului , care permite Guvernului să modifice limitele amenzilor în funcție de evoluția inflației. Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, indicele total al prețurilor de consum pentru perioada august 2009–august 2026 a fost de 220,17%. Aplicat plafonului anterior de 200.000 de lei (pentru sancțiunile de la articolul 90), rezultă un cuantum actualizat de 440.340 de lei, rotunjit în hotărâre la 440.000 de lei. [...]
Uniunea Europeană nu poate înlocui pe termen scurt conectivitatea Starlink de care depinde Ucraina , iar această limitare expune o vulnerabilitate operațională majoră pentru apărarea ucraineană și pentru capacitatea UE de a susține efortul de război fără infrastructură americană, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține șefei diplomației UE, Kaja Kallas , făcută la un summit european de la Bruxelles, după ce Ucraina s-a plâns de restricții și de o încetinire a serviciului de sateliți gestionat de SpaceX, compania lui Elon Musk. Kallas a spus că Starlink este „cu adevărat indispensabil” pentru Ucraina și că Europa „nu poate înlocui această capacitate pe termen scurt”. De ce contează: dependența de infrastructura americană rămâne critică Miza este una strict operațională: serviciile prin satelit sunt descrise ca fiind cruciale pentru armata ucraineană, iar orice întrerupere sau degradare a conectivității afectează comunicațiile cu liniile frontului și operațiunile de apărare. Kallas a legat subiectul de discuțiile mai largi despre „pregătirea în materie de apărare”, în ideea recuperării decalajului de capabilități al UE. Ce s-a întâmplat în ultimele zile Potrivit informațiilor prezentate, Kievul a reclamat că nu a fost avertizat de aliați cu privire la atacuri iminente ale Rusiei, pe fondul încetinirii serviciului de sateliți Starlink. În același context, articolul explică diferența dintre cele două componente ale constelației SpaceX folosite în Ucraina: Starshield – destinat utilizării militare și folosit pentru comunicații cu frontul și operațiuni de apărare; Starlink – limitat la uz civil. Elon Musk a afirmat că orice încetinire a rețelei militare Starshield din Ucraina s-ar datora guvernului american, nu companiei sale. Operațiunile Starshield au fost reluate a doua zi, potrivit unei surse din Ministerul ucrainean al Apărării. Reacția liderilor europeni: „va dura timp” La același summit, premierul olandez Rob Jetten a vorbit despre contactul regulat dintre europeni și americani privind importanța conectivității în Ucraina și a spus că serviciul a fost restabilit. El a adăugat că a discutat cu președintele francez despre cum ar putea europenii să ofere mai multe servicii similare. Și premierul leton Andris Kulbergs a recunoscut că Europa nu are încă aceleași capacități ca SUA: „Va dura timp până vom dispune de aceleaşi capacităţi” ca americanii. Ce alternative are UE, potrivit articolului Uniunea Europeană are, prin compania franceză Eutelsat, o rețea de sateliți, însă „în număr mult mai mic decât Starlink”, ceea ce explică de ce, pe termen scurt, UE nu poate substitui serviciul folosit de Ucraina. [...]
Ucraina testează o dronă-ambulanță care ar putea scurta evacuarea răniților de la ore la minute , un potențial salt operațional pentru logistica medicală de pe front, potrivit Digi24 . Sistemul a fost prezentat de compania ucraineană SkyFall: o dronă capabilă să transporte un soldat rănit într-o cabină închisă. Aeronava, denumită StarGate , a fost filmată în timp ce decola, zbura și ateriza cu o persoană la bord, iar informația este relatată de Euronews, conform materialului. Ce schimbă, operațional, o „ambulanță zburătoare” Ideea proiectului ar fi venit de la un comandant care căuta o soluție de evacuare mai sigură pentru oameni, în condițiile în care transportul clasic poate fi blocat de riscuri și infrastructură afectată. Drona este gândită să ajungă în zone unde vehiculele terestre nu pot intra și să reducă expunerea pe trasee periculoase. Producătorul susține că StarGate ar putea reduce timpul de evacuare „de la ore sau zile la doar minute”, ceea ce ar permite acces mai rapid la îngrijiri medicale. Specificații și capabilități invocate de producător Potrivit informațiilor prezentate în material, drona: poate ridica 150 kg; poate atinge viteze de până la 105 km/h; este proiectată să survoleze câmpuri minate, râuri și drumuri avariate, pentru a scurta rutele de evacuare. Un purtător de cuvânt al SkyFall a legat utilitatea sistemului de conceptul de „ora de aur” din medicina de front (intervalul critic în care șansele de supraviețuire cresc dacă evacuarea se face rapid). „În prezent, evacuarea (unui rănit) durează de la câteva ore la trei zile. Cu (drona) StarGate putem evacua o persoană în câteva minute, practic.” Comunicații și reziliență la bruiaj, plus testarea pe front Aparatul folosește Starlink și sistemul L-Link al SkyFall, împreună cu tehnologie asistată de inteligența artificială, concepută să funcționeze în pofida interferențelor de navigație prin satelit, mai notează materialul. În același context, a fost prezentată și utilizarea unei plase pentru a intercepta o dronă inamică. O brigadă de luptă ucraineană a primit prototipul pentru testare în condiții de linia frontului. SkyFall nu a publicat rezultate, iar performanța în evacuări reale „rămâne să fie confirmată independent”, potrivit informațiilor citate. [...]
