Știri
Știri din categoria Diverse
PNL își asumă să nu destabilizeze Guvernul până la 1 martie 2027, condiționând sprijinul de reguli fiscale și „buna guvernare”, potrivit Digi24. Înțelegerea, semnată de conducerea PNL în frunte cu Ilie Bolojan, vizează susținerea în Parlament a Cabinetului condus de Luca Niculescu și are ca miză reducerea incertitudinii politice într-un moment în care, conform preambulului documentului, interimatul guvernamental afectează deciziile bugetare și administrarea datoriei publice.
Acordul prevede că liberalii nu vor iniția și nu vor vota o moțiune de cenzură până la 1 martie 2027, cu o excepție formulată larg: dacă sunt încălcate „principiile și angajamentele” din document sau „principiile bunei guvernări”. În același timp, PNL își păstrează opțiunea de a ataca miniștri prin moțiuni simple.
Documentul consultat de Digi24 insistă că nu este un acord de coaliție. Consecința practică: PNL își rezervă dreptul de a susține sau respinge, „de la caz la caz”, proiectele și măsurile Executivului, chiar dacă promite să nu declanșeze căderea guvernului în intervalul stabilit.
În preambul, părțile justifică urgența unui guvern „cu puteri depline” prin efectele interimatului asupra finalului exercițiului bugetar, funcționării instituțiilor publice, finanțării serviciului datoriei și pregătirii bugetului pe 2027. Tot acolo se afirmă că rectificarea bugetară „nu mai poate fi amânată fără costuri administrative și sociale”.
Înțelegerea include o țintă explicită de deficit pentru 2027, asociată angajamentelor României din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență): 5,3% din PIB.
Totodată, acordul stabilește repere pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul de stat pe 2027, inclusiv ideea de consolidare fiscală și de încurajare a investițiilor, fără creșterea cheltuielilor „care nu au acoperire în venituri”.
Pe lângă componenta fiscal-bugetară, PNL cere premierului să respecte, între altele, „statutul Partidului Național Liberal de partid de opoziție”, alături de principii precum democrația parlamentară, integritatea în funcții publice și transparența instituțională.
Acordul mai include angajamentul PNL de a susține în Parlament inițiativele guvernului care vizează consolidarea capacității de apărare și care decurg din angajamentele României în NATO și Uniunea Europeană.
În forma prezentată de Digi24, înțelegerea oferă guvernului o fereastră de stabilitate până la începutul lui martie 2027, dar lasă loc de interpretare prin condițiile generale invocate, ceea ce poate menține presiunea politică asupra Executivului în funcție de modul în care sunt evaluate „buna guvernare” și respectarea angajamentelor asumate.
Recomandate
Votul PNL pentru învestirea Guvernului Niculescu , deși rămâne în opoziție, pune presiune pe PSD să continue disciplina bugetară și reformele , în condițiile în care Ilie Bolojan avertizează că prelungirea crizei politice ar putea bloca servicii publice esențiale, potrivit Digi24 . În discursul din plen, înaintea votului de învestitură, Bolojan a spus că PNL va da „un vot de necesitate” pentru a închide criza politică, chiar dacă liberalii nu intră în noul Executiv și „nu negociază funcții”. El a susținut că alternativa – menținerea blocajului – ar avea costuri directe în funcționarea statului, inclusiv în sănătate. „Când camerele de gardă nu vor mai putea prelua pacienții și urgențele, pentru că nu vor avea cu ce să le rezolve, atunci oamenii vor suferi și, sigur, nimeni nu va răspunde pentru asta.” Miza economică: cheltuieli sub control și continuitatea reformelor Bolojan a legat explicit susținerea punctuală din Parlament de așteptarea ca noul guvern să continue măsurile de reformă și de reducere a cheltuielilor publice. În intervenția sa, el a cerut un stat „mai eficient”, cu „reguli egale pentru toți” și cu accent pe investiții, în timp ce cheltuielile trebuie ținute „sub control”. Totodată, a avertizat PSD să nu renunțe la măsurile deja adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, argumentând că populația „a plătit un preț” pentru aceste corecții. „Nu există nicio grea moștenire”: disputa pe responsabilitatea guvernării Un punct central al atacului politic a fost respingerea ideii că viitorul Cabinet ar putea invoca o „grea moștenire”. Bolojan a afirmat că „bugetul este stabilizat” și a susținut că problemele structurale nu puteau fi rezolvate în cele cinci luni de interimat. În același timp, el a insistat că răspunderea pentru guvernare revine PSD și premierului desemnat, respingând ideea unor „paravane” de responsabilitate, în condițiile în care PNL votează învestirea, dar nu participă la guvernare. Contextul politic invocat de Bolojan Bolojan a acuzat PSD și AUR că au provocat criza politică prin demiterea fostului Executiv „în urmă cu peste cinci luni” și a spus că, între timp, cei care au doborât guvernul „nu au reușit să ofere nicio soluție viabilă”. Separat, a criticat și desemnările făcute de președintele României pentru funcția de premier, afirmând că doar una dintre cele patru propuneri ar fi reflectat voința partidelor în urma consultărilor. Pentru mediul economic și pentru administrație, mesajul-cheie este că votul PNL este prezentat ca o soluție de avarie pentru deblocare, dar vine la pachet cu o linie roșie: menținerea direcției de consolidare bugetară și a reformelor, pe care Bolojan spune că noul guvern va trebui să și le asume integral. [...]
PNL anunță că va „trage la răspundere” PSD pentru respectarea programului de guvernare al Cabinetului Niculescu , după ce europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că social-democrații vor încălca angajamentele asumate, potrivit Wall-Street . Miza, dincolo de disputa politică, este una de funcționare a guvernării: dacă partenerul majoritar își schimbă rapid pozițiile sau nu aplică măsurile promise, crește riscul de instabilitate în implementarea politicilor publice și de blocaje în Parlament, într-un moment în care executivul își caută susținerea. Ce acuză Mureșan: „PSD a mai încălcat programul de guvernare” Mureșan afirmă că PSD ar fi încălcat anterior programul de guvernare asumat alături de premierul Ilie Bolojan și spune că se așteaptă la un scenariu similar și în cazul programului agreat cu premierul Luca Niculescu. Într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres, europarlamentarul PNL susține că PSD ar fi preluat în actualul program măsuri din programul PNL „de acum trei săptămâni”, pe care social-democrații le-ar fi respins la acel moment, pentru ca ulterior să le adopte și să promită implementarea lor. De ce spune PNL că poate cere „răspundere” PSD În aceeași intervenție, Mureșan argumentează că PSD ar fi fost interesat în principal să rămână la putere și, „de preferat”, fără să își asume guvernarea. El adaugă însă că, în actuala configurație parlamentară, „nu există o majoritate” pentru un guvern fără PSD, motiv pentru care social-democrații ar fi fost nevoiți să își asume „pe față” guvernarea. „Din fericire, pesediștii au fost nevoiți să-și asume pe față guvernarea, deci îi vom trage la răspundere pentru ceea ce vor face în următoarea perioadă.” În acest cadru, mesajul PNL este că va urmări și va sancționa public eventualele derapaje de la programul de guvernare, pe fondul unei majorități în care PSD rămâne indispensabil pentru susținerea executivului. [...]
Escaladarea protestelor din Albania ridică riscuri pentru stabilitatea internă și agenda de aderare la UE , după ce confruntările dintre manifestanți și poliție au continuat pentru a șaptea zi la rând, cu aproape 300 de răniți, potrivit Digi24 . Bilanțul oficial anunțat înaintea incidentelor de luni indică aproape 300 de persoane rănite, dintre care 186 sunt polițiști. Protestele sunt descrise ca fiind în mare parte ale elevilor și studenților, care cer demisia premierului Edi Rama , pe fondul nemulțumirilor legate de corupție și de condițiile din universități, relatează BBC. În timpul manifestațiilor, o secție de poliție și mai multe clădiri guvernamentale din Tirana au fost atacate. În același timp, premierul Edi Rama a susținut că printre protestatari se află „tineri și tinere radicalizați de forțe obscure din Europa și Statele Unite” și a afirmat că „Albania a devenit una dintre țintele unui atac bine coordonat”. Acuzații privind intervențiile și arestările Un avocat specializat în drepturile omului, Gentian Sejrani, care oferă asistență juridică pentru peste 100 de persoane arestate, a declarat pentru BBC că acțiunile poliției sunt „adesea haotice și lipsite de discernământ” și că, în instanță, poliția „prezintă rareori probe”. Acesta a dat exemplul unui bărbat arestat în timp ce se îndrepta spre o stație de autobuz, despre care spune că nu avea legătură cu protestele. Mișcare fără lideri și revendicări politice În relatarea BBC preluată de Digi24, activista Sidorela Vatnikaj, studentă la masterat, descrie protestele ca o mișcare fără lideri, în care coordonarea se face între grupuri, inclusiv pentru avocați și truse de prim ajutor. Ea spune că nu este de acord cu violențele împotriva autorităților, dar consideră că intervențiile poliției le declanșează și le alimentează. Vatnikaj a afirmat că „un milion de oameni au plecat în ultimul deceniu” și a susținut că, în locul demisiei premierului, ar fi nevoie de „un guvern tehnocrat timp de un an”, care să pregătească alegeri „cu adevărat democratice”. Tot ea l-a acuzat pe Rama de fraudarea alegerilor anterioare și de legături cu investitori străini bogați și grupări de criminalitate organizată. Edi Rama este la putere de 13 ani și a promis că Albania va adera la Uniunea Europeană până în 2030, susținând că este singurul capabil să atingă acest obiectiv. În acest context, prelungirea violențelor și amploarea rănirilor pot complica atât gestionarea internă a crizei, cât și credibilitatea parcursului european, în măsura în care tensiunile se mențin. [...]
Popularitatea lui Donald Trump a coborât la un minim record, iar asta crește riscul unui Congres ostil care i-ar putea bloca agenda în ultimii doi ani de mandat , potrivit Stirile Pro TV , care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat înaintea alegerilor pentru Congres din 3 noiembrie. Sondajul arată că aproximativ 31% dintre americani aprobă modul în care Trump își exercită funcția, în scădere cu un punct procentual față de acum două săptămâni și la cel mai redus nivel consemnat în oricare dintre cele două mandate ale sale. În același timp, îngrijorările legate de prețurile ridicate la benzină sunt indicate drept un factor important în erodarea sprijinului. Pe indicatorul numit „vot generic” (întrebarea cu ce partid ar vota respondenții dacă alegerile pentru Congres ar avea loc „astăzi”), 47% dintre alegătorii înregistrați au ales Partidul Democrat , iar 35% Partidul Republican. Avansul de 12 puncte procentuale este cel mai mare din actualul ciclu electoral, iar Reuters comentează că ar putea alimenta speranțele democraților de a prelua controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului. De ce contează pentru agenda administrației Pentru republicani, pierderea controlului asupra oricăreia dintre cele două camere ale Congresului ar putea complica punerea în aplicare a agendei lui Trump în ultimii doi ani ai mandatului, notează materialul. În sistemul american, un Congres controlat de opoziție poate încetini sau bloca inițiative legislative și poate crește presiunea politică asupra Casei Albe. Economia, punctul vulnerabil în percepția publică Potrivit sondajului, aproximativ 68% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează economia, inclusiv 37% dintre cei care se identifică drept republicani. Respondenții au indicat Partidul Democrat drept mai capabil să gestioneze economia în proporție de 40%, față de 33% pentru Partidul Republican. În context, articolul menționează că popularitatea lui Trump a avut de suferit după ce acesta a ordonat în februarie atacuri militare împotriva Iranului, alături de Israel, iar războiul a dus la o creștere puternică a prețurilor benzinei, cu efect asupra bugetelor gospodăriilor. Ce mai arată datele și limitele sondajului Față de un sondaj Reuters/Ipsos realizat cu două săptămâni înainte, diferența din „votul generic” s-a mărit: atunci democrații conduceau cu șapte puncte procentuale (44% la 37%). Materialul mai arată că o parte importantă din scăderea sprijinului pentru republicani este asociată cu creșterea ponderii femeilor care spun că ar vota cu democrații: 50% dintre alegătoare ar susține Partidul Democrat, comparativ cu 32% pentru republicani; și bărbații îi preferă pe democrați, dar cu o diferență mai mică. Sondajul a fost realizat online și a inclus 1.679 de adulți din SUA, dintre care 1.279 de alegători înregistrați. Marja de eroare este de două puncte procentuale pentru totalul respondenților și de trei puncte procentuale pentru alegătorii înregistrați. [...]
PSD își leagă votul pentru Guvernul Niculescu de un pachet de măsuri fiscale și administrative, cu accent pe reducerea deficitului și un audit al finanțelor publice , potrivit Stirile Pro TV . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, în plenul comun al Parlamentului, la ședința de învestire a Guvernului Niculescu. În discurs, Grindeanu a spus că parlamentarii trebuie să decidă dacă „lasă țara blocată în criză și haosul de dreapta” sau își asumă ieșirea din această situație. El a afirmat că PSD votează Guvernul Niculescu „pentru că România are nevoie de o schimbare de direcție”, dar a avertizat că partidul nu va „administra eșecul” fostului Guvern Bolojan, ci îl va „expune public din prima zi”, conform relatării care citează Agerpres. Reducerea deficitului, condiție asumată de PSD Liderul PSD a susținut că reducerea deficitului „este absolut necesară” și că partidul își asumă „pe deplin” acest obiectiv. În același timp, el a prezentat o linie de poziționare: deficitul nu ar trebui redus „prin sărăcirea românilor și sufocarea economiei”, ci prin reducerea risipei și reforma administrației publice. În acest context, Grindeanu a cerut premierului desemnat să prezinte „adevărul despre buget” – câți bani sunt disponibili, ce facturi sunt neachitate și ce investiții sunt blocate – și a invocat nevoia „urgentă” de un audit al finanțelor publice, înainte de adoptarea măsurilor. Măsuri invocate: pensii, contribuții și sprijin economic În intervenție au fost enumerate și direcții concrete pe care PSD spune că le susține: reluarea indexării pensiilor din 2027, „conform legii”; eliminarea CASS pentru mame și veterani, „în condițiile stabilite prin programul de guvernare”; un pachet de sprijin pentru industrie, IMM-uri, capital autohton și tehnologie; punerea „producției și investițiilor în mișcare”. Reformă administrativă și presiune pe ANAF Pe zona de modernizare a statului, Grindeanu a indicat drept ținte risipa și suprapunerile instituționale, achizițiile „prea scumpe” și programele „care consumă bani fără rezultate”. El a spus că, în primele șase luni, PSD cere auditarea cheltuielilor și propuneri de reorganizare, iar fiecare ministru ar trebui să explice „ce păstrează, ce schimbă și cât economisește”. În același registru, liderul PSD a afirmat că ANAF ar trebui evaluată „după rezultate”, inclusiv în combaterea marii evaziuni, iar contribuabilul corect ar avea nevoie de servicii mai simple și de reguli aplicate egal. Atacuri politice către PNL și USR, în paralel cu mesajul fiscal În același discurs, Grindeanu a lansat critici la adresa PNL și USR, susținând că „factura guvernării” rămâne „pe masa românilor” și afirmând că PNL și USR „s-au luptat pentru putere” în timp ce „bolnavii s-au luptat pentru viață fără tratamente”. El a acuzat USR că pleacă de la guvernare „cu un lider condamnat” și a cerut explicații pentru „jaful de la Șantierul Mangalia”, „jaful de la Romaero” și „jaful cu contractele pe SAFE”, „contract cu contract, decizie cu decizie, leu cu leu”. Despre PNL, Grindeanu a afirmat că se împlinesc „fix 7 ani” de când liberalii sunt la guvernare și că „patru premieri liberali au ajuns la putere cu voturile PSD”, adăugând că PSD a fost pentru PNL „un fel de Cruce Roșie”. „Guvernul Bolojan pleacă, dar factura guvernării sale rămâne pe masa românilor.” „Reducerea deficitului este absolut necesară, iar PSD își asumă pe deplin acest obiectiv.” „Avem nevoie urgent de un audit al finanțelor publice pentru ca mai apoi să luăm măsuri.” (Declarații redate în articol, atribuite lui Sorin Grindeanu, potrivit Agerpres.) În material nu sunt prezentate detalii despre calendarul sau forma concretă a auditului și nici despre conținutul exact al pachetului de sprijin economic, dincolo de direcțiile enunțate în discurs. [...]
DIICOT a extins blocarea activelor în dosarul Nordis, punând sechestru pe 184 de imobile și 14 terenuri, într-o mișcare care vizează acoperirea unui prejudiciu reclamat de peste 58 milioane de euro (aprox. 290 milioane lei) , potrivit Digi24 . Măsura vine pe fondul extinderilor urmăririi penale pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și al unui nou val de plângeri. Sechestrul asigurător a fost dispus prin ordonanță la 19 octombrie 2026 de DIICOT – Structura Centrală și vizează bunuri aparținând unor societăți comerciale cercetate în cauză. Conform comunicării DIICOT citate de Digi24, bunurile sunt evaluate la 12.038.908,96 euro (aprox. 60 milioane lei), pe baza grilelor notariale, iar sechestrul este instituit „până la concurența sumei de 58 milioane de euro”. Ce bunuri au fost puse sub sechestru Măsura se referă la: 184 de imobile, dintre care: 155 apartamente, 8 parcări, 4 spații comerciale, un subsol și 2 boxe, nefinalizate; 14 terenuri. De ce contează: presiune pe recuperarea prejudiciului Potrivit procurorilor, decizia are legătură cu extinderile urmăririi penale dispuse la 10.10.2025 și 18.08.2026, „corespunzător unui număr de 363 de plângeri penale noi”, formulate de persoane vătămate, persoane fizice sau juridice. Prejudiciul reclamat cumulat este de peste 58 milioane de euro (aprox. 290 milioane lei). În august, DIICOT a extins urmărirea penală în dosarul Nordis, în care au fost reținute 11 persoane, între care Laura Vicol (fost deputat PSD) și soțul său, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, pentru infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Cine este vizat și ce urmează în anchetă DIICOT arată că măsura îi vizează pe administratorii unui grup de firme (inculpați în cauză) și patru societăți comerciale, toate urmărite penal, în legătură cu „acte materiale noi” de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În același context, procurorii menționează că 50 de noi plângeri au fost făcute de 109 păgubiți, iar prejudiciul suplimentar ar depăși 42 milioane lei, 14 milioane euro (aprox. 70 milioane lei) și 17.000 de dolari (aprox. 80.000 lei). În octombrie 2025, DIICOT a extins din nou ancheta după primirea a „trei sute de noi plângeri”, iar până atunci 850 de persoane aveau calitatea de victime. [...]
