Știri
Știri din categoria Diverse
Mesajul lui Nicușor Dan de la Paris repoziționează România ca actor în arhitectura de securitate europeană, cu implicații directe pentru agenda de politică externă și pentru predictibilitatea regională într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina rămâne un subiect central, potrivit Digi24.
Președintele a transmis, la finalul unei vizite de două zile la Paris, că România este „un partener activ și de încredere” în eforturile de consolidare a securității europene. Mesajul vine după participarea la reuniunea „Coaliției de Voință”, unde discuțiile au vizat sprijinul pentru Ucraina și pașii necesari pentru „o pace justă și durabilă”.
„Închei vizita de la Paris cu un mesaj clar: România este un partener activ și de încredere în eforturile de consolidare a securității europene. Discuțiile din cadrul Coaliției de Voință au fost dedicate sprijinului pentru Ucraina și pașilor necesari pentru o pace justă și durabilă.”
Din informațiile prezentate, miza principală a vizitei a fost coordonarea politică la nivel european în jurul sprijinului pentru Ucraina, într-un format de consultare între lideri. În același timp, președintele a legat mesajul de securitate de relația bilaterală cu Franța, menționând „parteneriatul strategic” și „prietenia construită de-a lungul timpului”.
În cadrul vizitei, Nicușor Dan a participat și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Franței, alături de președintele Emmanuel Macron și de alți lideri europeni, prezentate ca un prilej de reafirmare a legăturilor dintre România și Franța.
Conform aceleiași surse, președintele ar urma să fie prezent miercuri la a cincea ediție a Summitului „Ucraina – Europa de Sud-Est”, organizat la Kiev, ceea ce indică o continuare a demersurilor diplomatice pe aceeași temă – sprijinul pentru Ucraina și cadrul unei păci negociate.
Recomandate
Negocierile pentru viitorul guvern se mută pe profilul premierului, cu accent pe credibilitatea economică , iar PSD și PNL își condiționează sprijinul în funcție de arhitectura politică a Executivului, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Conform surselor citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar avea pe listă un „nume-surpriză” pentru funcția de prim-ministru, iar dacă negocierile se complică din nou ar urma să opteze pentru un independent. Profilul descris: o persoană capabilă să strângă o majoritate parlamentară, cu experiență în domeniul economic și cu o imagine bună în relația cu partenerii externi. În același timp, Alexandru Nazare „nu a ieșit din calcule”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: miza economică devine criteriu de selecție În logica discutată în spațiul politic, alegerea unui independent ar fi menită să aducă voturi suplimentare într-un Parlament în care formarea unei majorități s-a dovedit dificilă după adoptarea moțiunii de cenzură. Jurnalista Digi24 Ema Stoica a explicat că „principala caracteristică” urmărită ar fi capacitatea viitorului premier de a obține suficiente voturi pentru a trece de Parlament. Un alt criteriu central, potrivit explicațiilor din material, este gestionarea situației economice și a finanțelor publice, ceea ce ar explica reapariția numelui lui Alexandru Nazare în discuții. Pe lângă componenta internă, contează și percepția externă — relația cu partenerii europeni și cu SUA fiind menționată ca element de plus pentru viitorul premier. Stadiul discuțiilor: fără desemnare, consultări oficiale amânate Până la momentul publicării informațiilor, nu exista o desemnare oficială. Potrivit surselor Digi24, Nicușor Dan ar fi discutat neoficial în ultimele zile cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public. Consultările oficiale anunțate anterior de președinte nu au mai avut loc. Surse din Administrația Prezidențială susțin că șeful statului ar fi fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea. Condițiile PSD: sprijin doar dacă partidul intră la guvernare În intervenția de la Digi24, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus că partidul își dorește o nominalizare rapidă și că prima opțiune rămâne Sorin Grindeanu. Totodată, Zamfir a indicat că PSD nu exclude un alt premier, însă cu o condiție explicită: guvernul să fie „în jurul PSD” și partidul să participe la guvernare. „Sigur, nu excludem acest lucru. (...) Un guvern în jurul PSD, poate cu un alt prim-ministru, dar, evident, în jurul Partidului Social Democrat. (...) nu vom vota un guvern din care Partidul Social Democrat (...) să nu participe.” Poziția PNL: votul, decis în partid; condițiile sunt în discuție Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a transmis că decizia privind votul aparține Biroului Politic Național al partidului și a vorbit despre existența unor condiții, însă fragmentul de text furnizat este întrerupt înainte ca acestea să fie detaliate. În lipsa unei nominalizări și a consultărilor oficiale, următorul pas rămâne decizia președintelui privind formula de premier — iar semnalul principal din informațiile prezentate este că „profilul economic” și capacitatea de a coagula o majoritate au devenit criterii de negociere, nu doar numele. [...]
Kievul condiționează fereastra de negocieri de un armistițiu temporar : președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va lansa lovituri aeriene asupra Rusiei pe durata vizitei emisarilor președintelui american Donald Trump și cere Moscovei „reciprocitate”, potrivit Digi24 . Zelenski a cerut Rusiei să garanteze o încetare a focului, fără lovituri, „în timpul duratei necesare pentru desfășurarea acestor negocieri”. Declarația vine în contextul unei runde de contacte diplomatice legate de războiul dintre Ucraina și Rusia. Ce presupune „pauza” propusă de Zelenski Potrivit președintelui ucrainean, Ucraina își asumă că nu va efectua lovituri aeriene contra Rusiei în intervalul vizitei. În schimb, Kievul cere ca Rusia să oprească atacurile pe aceeași perioadă, astfel încât discuțiile să se poată desfășura fără escaladări militare. „Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri.” Vizita emisarilor lui Trump și incertitudinile de securitate Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima dată, în cadrul eforturilor diplomatice care urmăresc încheierea războiului. Rusia, însă, nu a confirmat până acum venirea lor la Moscova. În paralel, publicația Kyiv Independent (citată de Digi24) susține, pe baza unor surse, că prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump, programată pentru 5–6 septembrie, „ar putea fi anulată”, după ce Witkoff ar fi devenit îngrijorat de riscurile deplasării. Aceleași surse afirmă că se discută variante alternative și invocă faptul că „li se spune acolo că este periculos”. De ce contează Mesajul lui Zelenski încearcă să transforme vizita emisarilor într-o „fereastră” de negociere protejată de un armistițiu limitat, chiar dacă doar pe durata discuțiilor. În lipsa unei confirmări din partea Rusiei și pe fondul riscurilor de securitate invocate pentru deplasarea la Kiev, rămâne incert dacă această pauză de lovituri poate fi convenită și, mai ales, aplicată în practică. [...]
Relația economică România–Italia intră în prim-plan după ce președintele Nicușor Dan a felicitat-o pe premierul Giorgia Meloni pentru recordul de longevitate al guvernului de la Roma și a legat mesajul de cooperarea bilaterală și de dosare europene cu miză bugetară, potrivit Digi24 . În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a apreciat că atingerea acestui prag „reflectă continuitatea instituțională”, care oferă politicilor „perspectiva de care au nevoie pentru a produce rezultate”. De ce contează pentru economie: comerț, investiții și diaspora Șeful statului a pus accent pe dimensiunea economică a relației bilaterale, arătând că „economiile noastre sunt strâns legate” și amintind că peste un milion de români trăiesc și muncesc în Italia, cea mai numeroasă comunitate străină din această țară. Tot în registru economic, Nicușor Dan a precizat că Italia este al doilea partener comercial al României și principala sursă de companii cu capital străin prezente în România. În același context, a menționat că legăturile sunt marcate în acest an prin „Anul Cultural România-Italia”. Miza UE: bugetul multianual 2028–2034 și coeziunea Președintele a indicat și o direcție concretă de lucru comună la nivel european: coprezidarea grupului „Prietenii coeziunii” în negocierile pentru cadrul financiar multianual al UE 2028–2034 , unde România și Italia susțin „un buget ambițios” cu resurse pentru coeziune și agricultură. În mesaj a fost inclusă și componenta de securitate, Nicușor Dan afirmând că cele două țări vor rămâne „umăr la umăr” privind securitatea flancului estic al NATO și a Mării Negre. Context: record la Roma, blocaj la București Mesajul vine după ce guvernul condus de Giorgia Meloni a ajuns la 1.413 zile de guvernare neîntreruptă, depășind recordul anterior de 1.412 zile al celui de-al doilea guvern Silvio Berlusconi (2001–2005). Meloni a depus jurământul la 22 octombrie 2022 și este prima femeie premier a Italiei; în 80 de ani, Italia a avut 68 de guverne, cu o durată medie de aproximativ 13 luni. În paralel, Digi24 notează că mesajul este transmis în condițiile în care România nu are un guvern de patru luni, după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Bolojan. [...]
Ucraina mizează pe drone pentru a forța restricții de zbor în Rusia , o tactică ce poate lovi direct în funcționarea aeroporturilor și în transportul aerian civil, fără a ataca infrastructura, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele Volodimir Zelenski este că zborurile deasupra Rusiei ar putea deveni „aproape imposibile”, pe fondul unei prezențe masive de drone în spațiul aerian. Într-un anunț din 1 septembrie, Zelenski a spus că demersul ar implica „un număr mare de drone” și a avertizat companiile aeriene care folosesc spațiul aerian rus să îl evite, susținând că acesta ar urma să fie închis „de facto”. A doua zi, liderul ucrainean a afirmat că unele companii ar fi început deja să refuze zborurile către aeroporturi rusești, invocând riscul reprezentat de drone. „Carpet”, o presiune operațională asupra aeroporturilor Planul descris de Kyiv Independent, citat de Digi24, se leagă de operațiunea „Carpet ”, inițiată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în primăvara anului trecut. Potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, obiectivul nu ar fi lovirea aeroporturilor, ci determinarea autorităților ruse să închidă sau să restricționeze traficul aerian atunci când dronele sunt detectate în apropiere. Aceeași sursă indică faptul că tactica ar fi permis perturbarea aviației civile și militare ruse fără atacarea infrastructurii aeroportuare, un tip de țintă față de care partenerii internaționali ai Ucrainei ar fi avertizat în mod explicit Kievul. Ce efecte au fost raportate până acum Conform datelor citate în material, dronele ucrainene ar fi forțat cel puțin 217 închideri temporare ale aeroporturilor din Rusia începând cu 1 ianuarie 2025, potrivit publicației independente ruse „Novaya Gazeta Europe”, care a folosit date ale agenției ruse de aviație Rosaviatsiya. Înainte de 9 mai 2025 (Ziua Victoriei în Rusia), Rosaviatsiya ar fi impus restricții temporare de zbor care au afectat planurile de călătorie ale a cel puțin 60.000 de pasageri, potrivit Asociației Operatorilor de Turism din Rusia. Semnalul Kievului: extindere la „blocaj aerian strategic” Din informațiile publice disponibile, planul ar semăna cu cel folosit anterior, dar „la o scară mai mare”, notează Digi24. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a anunțat pe 2 septembrie că Ucraina a informat Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) că spațiul aerian rus „nu este sigur pentru aviația civilă” din cauza intensificării activității militare și a îndemnat operatorii să îl evite. Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al Diviziei de Sud a Armatei de Apărare a Ucrainei, a descris noua etapă drept o tranziție către un „blocaj aerian strategic” și a susținut că Ucraina ar crește producția de drone pentru a putea „paraliza permanent” funcționarea unor aerodromuri cheie din Rusia centrală. Reacția Moscovei și contextul escaladării După anunțul lui Zelenski, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de „terorism de stat” și a spus că Moscova nu poate negocia „cu teroriștii”, într-o declarație făcută la o conferință de presă transmisă de agenția rusă Tass, conform Digi24. În paralel, materialul amintește că, pe 2 septembrie, Kievul a trecut prin a șaptea zi consecutivă de atacuri cu drone rusești, fiind avariate o universitate, o unitate medicală și un bloc de apartamente. [...]
România ar putea reduce penalitatea de 770 milioane euro din PNRR dacă adoptă la timp legea salarizării , iar miza este finanțarea investițiilor publice din bani nerambursabili, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , spune că Bruxelles-ul a indicat o fereastră de timp în care România ar putea recupera „o parte” din sumă, dacă îndeplinește condițiile legate de reforma salarizării. În discuțiile de la Bruxelles cu Comisia Europeană , Pîslaru afirmă că România ar putea obține recunoașterea progreselor realizate până la 31 august, cu condiția ca legea salarizării să fie aprobată înainte de evaluarea finală a Comisiei, programată în noiembrie. În acest scenariu, adoptarea legii până la final de octombrie ar putea diminua penalitatea, însă ministrul precizează că nu există posibilitatea recuperării integrale a celor 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Ce condiții pune Comisia și ce poate recupera România Potrivit ministrului, cheia este ca legea să răspundă „în totalitate” angajamentelor asumate în PNRR, nu o variantă parțială. El susține că partea de lucru care poate fi documentată include analizele de echivalență a funcțiilor, analizele de salarizare și proiectul tehnic la care s-a lucrat până la 31 august. Pîslaru spune că, în acest moment, nu poate fi estimată suma care ar putea fi recuperată, dar subliniază că orice milion de euro readus în plată ar însemna bani nerambursabili disponibili pentru investiții precum autostrăzi, școli și spitale. Calendarul PNRR: cererea 5 și cererea 6 Ministrul a mai declarat că pe cererea de plată nr. 5 România a primit „scrisoarea clasică de observații” de la Comisie și că, până pe 9 septembrie, ar urma să fie transmise clarificările și documentele cerute. Pentru cererea de plată nr. 6 , unde intră reforme precum legea salarizării, discuția cu Comisia a vizat posibilitatea de a reduce penalitatea dacă actul normativ este adoptat înainte de evaluarea finală din noiembrie. Blocajul, mai degrabă politic decât tehnic Pîslaru afirmă că proiectul este „aproape gata” din punct de vedere tehnic și că diferențele față de condițiile de îndeplinit ar fi, în principal, ajustări minore. În schimb, el pune întârzierea pe seama unui blocaj politic, invocând promisiuni și discuții între PSD și sindicate care ar fi frânat procesul, în timp ce acum ar exista două luni pentru consultări cu partenerii sociali. Risc separat: evaluarea Legii ANI În paralel, România a cerut Comisiei să evalueze cât mai rapid Legea ANI, pentru a exista timp de corecții și pentru a evita pierderea banilor aferenți acestui jalon. Ministrul avertizează că, dacă Executivul european ar constata elemente care încalcă tratatele UE, evaluarea ar fi negativă, iar modificările ar trebui făcute „de urgență” în Parlament. Următorul reper menționat este depunerea cererii de plată nr. 6 după 30 septembrie, moment după care Comisia ar urma să își contureze poziția finală inclusiv pe componenta legată de ANI. [...]
România și Regatul Unit au reconfirmat agenda economică și de investiții , pe fondul unui dialog bilateral care include și securitatea la Marea Neagră și sprijinul pentru diaspora, potrivit Digi24 . Șefa diplomației române, Oana Țoiu , s-a întâlnit joi, la Londra, cu ministrul britanic de Externe, Ed Miliband , iar pe agendă au fost trecute explicit cooperarea economică și domeniile-cheie de creștere. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) arată că discuțiile au avut patru priorități: diaspora română din Regatul Unit, cooperarea economică, securitatea, respectiv colaborările educaționale și culturale. Comerț de peste 10 miliarde de euro și bază de companii cu capital britanic În plan economic, cei doi oficiali au evaluat „stadiul actual” al relației comerciale, menționând peste 10 miliarde de euro în schimburi comerciale . Totodată, Regatul Unit este indicat ca locul 11 în topul investitorilor străini direcți în România , cu peste 7.000 de societăți comerciale cu capital britanic înregistrate în România. MAE mai notează că există și un interes în creștere al antreprenorilor români pentru piața britanică. Sectoare vizate: tehnologii avansate, servicii financiare, agroalimentar Oana Țoiu a indicat câteva direcții cu potențial de creștere în cooperarea bilaterală: tehnologii avansate; servicii financiare; sector agroalimentar, unde exporturile românești pe piața britanică ar fi avut o „creștere semnificativă” anul trecut (fără a fi precizat un nivel). Legătura cu securitatea regională și infrastructura critică Pe componenta de securitate, Oana Țoiu a mulțumit Regatului Unit pentru misiunea de poliție aeriană întărită derulată de Forțele Aeriene Regale în România, în perioada martie–iulie. În discuții a intrat și securitatea comerțului la Marea Neagră , rolul Portului Constanța , precum și expertiza britanică în protecția infrastructurii critice maritime. OCDE, mobilitate și recunoașterea diplomelor – teme cu efect asupra mediului de afaceri Cei doi miniștri au discutat și despre aderarea României la OCDE, proces în care România ar fi finalizat „în ultimul an” toate criteriile tehnice, mizând pe parteneriatul cu Regatul Unit, inclusiv prin prisma impactului asupra investițiilor comune. În zona educațională și de mobilitate, agenda a inclus: cursuri de „Limbă, cultură și civilizație românească” găzduite de școli britanice; lectorate de limba română la universitățile Oxford și Cambridge; activitatea British Council în România; alăturarea Regatului Unit la programul Erasmus+; discuții pentru scheme de mobilitate pentru tineri și profesori; o recunoaștere reciprocă mai facilă a diplomelor și calificărilor. În plan cultural, MAE menționează că, între 18 și 20 septembrie, România va deschide vizitatorilor, în cadrul Festivalului de Arhitectură din Londra, sediul fostei Ambasade a României, actualul sediu al Institutului Cultural Român (ICR). [...]
