Știri
Știri din categoria Diverse
Producătorii auto chinezi își mută rapid o parte din producție în Europa, iar asta riscă să slăbească efectul barierelor pregătite de UE: investițiile în fabrici și în rețele locale de furnizori pot permite companiilor să se conformeze viitoarelor reguli „Made in Europe” și să ocolească, în practică, o parte din presiunea reglementărilor, potrivit Digi24.
Inițiativa europeană, inclusă în proiectul Industrial Accelerator Act, urmărește să stimuleze producția pe continent și să oblige companiile străine să folosească mai multe componente și servicii locale. Contextul este creșterea cotei de piață a constructorilor chinezi, care caută noi oportunități în Europa după intensificarea războiului prețurilor și încetinirea vânzărilor în China, relatează Reuters, citată de Agerpres.
La Salonul Auto de la Paris, constructorul chinez Changan a indicat planuri de producție în Europa de 180.000 de automobile anual până în 2028 și 350.000 până în 2030. Compania ar viza începerea producției europene la începutul lui 2027 și spune că negociază deja cu furnizori și constructori locali.
În paralel, Xpeng, Chery și GAC pregătesc extinderea producției și a lanțurilor de aprovizionare în Europa, iar grupul Magna produce deja automobile electrice Xpeng în Austria.
Proiectul „Made in Europe” a generat dispute legate de definiția producției locale, deoarece forma actuală exclude țări precum Turcia, Marea Britanie și Maroc, deși acestea sunt integrate în industria auto europeană. Asociația exportatorilor auto din Turcia susține că industria sa sprijină 250.000 de locuri de muncă în UE și că peste jumătate din valoarea componentelor folosite la furgonetele electrice Ford Transit produse în Turcia provine de la furnizori europeni.
Directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, susține inițiativa, însă analiștii avertizează că producătorii chinezi se adaptează mai repede decât autoritățile europene.
După introducerea taxelor vamale pentru automobilele electrice fabricate în China, în octombrie 2024, mai multe companii și-au orientat oferta către hibridele plug-in, care nu au fost afectate de aceleași tarife. Potrivit specialiștilor citați în material, noile reguli ar urma să îngreuneze expansiunea constructorilor chinezi, dar nu să o oprească.
Recomandate
Germania își accelerează reconstrucția apărării aeriene , testând cu muniție reală pe insula Creta sistemul IRIS-T SLM , deja folosit de Ucraina, într-un exercițiu care implică și aliați și alte capabilități antiaeriene, potrivit Digi24 . Testul are loc miercuri, în cadrul exercițiului militar „Spartan Arrow 2026”, desfășurat pe insula greacă Creta, unde participă și forțe suedeze, iar în scenariu este implicat și sistemul Patriot. Ce testează Germania și de ce contează operațional IRIS-T SLM este un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune, dezvoltat de compania germană de apărare Diehl Defence și utilizat deja în Ucraina. O purtătoare de cuvânt a armatei germane a spus, potrivit Agerpres, că sistemul consolidează capacitatea forțelor aeriene germane de a neutraliza ținte aeriene la distanțe medii. Exercițiul este prezentat și ca un pas în refacerea componentei de apărare aeriană a armatei germane, desființată în 2012. Reorganizări interne: transferul sistemului Ozelot În același context, Germania pregătește transferul sistemului Ozelot de la forțele aeriene către armata terestră. Ozelot este descris ca fiind conceput pentru protecția trupelor terestre împotriva: avioanelor care zboară la altitudine joasă, dronelor, rachetelor de croazieră. Context: presiunea războiului și apărarea „pe mai multe niveluri” Germania și-a intensificat eforturile de reconstrucție a apărării aeriene după invazia rusă la scară largă în Ucraina, lansată în 2022. Sistemul german de apărare aeriană este organizat pe mai multe niveluri, cu sisteme diferite pentru ținte la altitudini diferite. Prima fază a exercițiului începe miercuri dimineață, iar la eveniment este așteptată participarea ministrului apărării german, Boris Pistorius . [...]
Raiffeisen Bank România a fost obligată să plătească despăgubiri după ce nu a blocat la timp conturile unei cliente , deși aceasta anunțase rapid că și-a compromis datele într-un atac de tip phishing, potrivit Libertatea . Cazul este relevant pentru piața bancară prin miza de conformare: instanța a reținut obligația băncii de a acționa prompt după notificarea clientului, chiar dacă incidentul a pornit de la o eroare a utilizatorului. Cum s-a produs frauda și unde s-a rupt lanțul de control Incidentul a început după ce clienta a accesat din greșeală un link dintr-un mesaj de phishing și a introdus datele de autentificare pe o pagină clonată. La scurt timp, femeia și-a dat seama de eroare și a contactat serviciul de asistență clienți al băncii, cerând blocarea de urgență a aplicației de internet banking și a cardurilor asociate. Deși sesizarea a fost făcută „în cel mai scurt timp posibil” după compromiterea datelor, contul nu a fost restricționat, iar atacatorii au reușit să facă tranzacții neautorizate care au golit contul, arată relatarea. Banca a refuzat inițial acoperirea prejudiciului pe cale amiabilă, invocând „neglijența gravă” a clientei pentru că a furnizat date secrete pe o pagină falsă. Decizia instanței: despăgubiri materiale, morale și cheltuieli de judecată Cazul a ajuns în instanță, iar soluția finală a venit după apel, în condițiile în care prima instanță dăduse inițial câștig de cauză băncii, potrivit Profit.ro (citat de Libertatea). Tribunalul București a reținut că reclamanta a notificat banca în 14.01.2023, în baza Legii 209/2019, iar instituția nu a făcut demersuri pentru blocarea contului. Tranzacțiile neautorizate au fost efectuate ulterior, în 15.01.2023 și 18.01.2023, fără ca banca să ofere un răspuns adecvat privind întârzierea, potrivit motivării. Instanța a stabilit următoarele sume: 69.937,60 lei – pierdere semnificativă (prejudiciu material), după ce banca „și-a încălcat obligația legală de a bloca contul”; 10.000 lei – daune morale, pentru stresul și disconfortul psihic; 4.663,05 lei – cheltuieli de judecată (din care 3.108,75 lei taxa judiciară de timbru). De ce contează pentru clienți și bănci Decizia pune accentul pe reacția operațională a băncii după notificarea clientului privind o posibilă fraudă online: momentul alertării și măsurile de blocare pot deveni decisive în stabilirea răspunderii și a costurilor suportate de instituția financiară. În același timp, cazul rămâne un semnal de risc pentru utilizatori: phishing-ul (mesaje înșelătoare care imită surse de încredere) urmărește obținerea de date sensibile și este una dintre metodele frecvente de fraudă cibernetică, conform explicațiilor din material. [...]
Kremlinul cere ca Starlink să nu fie folosit militar , pe fondul acuzațiilor că serviciul ar fi fost limitat pentru armata ucraineană, într-un episod care readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei la decizii comerciale și politice legate de infrastructura de comunicații prin satelit, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a declarat că „cel mai bine ar fi ca tehnologii atât de extraordinare precum Starlink să nu fie folosite în scopuri militare”, comentând acuzațiile Ucrainei potrivit cărora SpaceX ar fi limitat serviciile Starlink pentru armata ucraineană. Informația este atribuită de Digi24 agenției Agerpres. Peskov a spus că nu știe despre o posibilă limitare „mai mult decât s-a publicat în mass-media” și a indicat existența unor mesaje contradictorii: pe de o parte, declarații că ajutorul de informații militare se menține, pe de altă parte, afirmații despre „limitări tehnologice” și întreruperea livrării unor informații către partea ucraineană. „Vedem multe informaţii despre aceasta. Pe de o parte, există declaraţii că ajutorul (în materie de informaţii militare) se menţine. Pe de altă parte, există declaraţii despre anumite limitări tehnologice şi despre faptul că livrarea anumitor informaţii către partea ucraineană a fost întreruptă.” Ce s-a întâmplat, potrivit surselor ucrainene Miercuri, „mai multe surse apropiate guvernului ucrainean” au reclamat că serviciul oferit armatei ucrainene de sateliții Starlink, gestionați de SpaceX (compania lui Elon Musk), ar fi fost restricționat în timpul nopții, conform informațiilor citate de Digi24. În același context, Musk l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că ar fi ignorat cererile repetate ale președintelui american Donald Trump de a opri atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Miza operațională: avertizări întârziate și capacitate de reacție Articolul notează și că administrația Trump a amenințat Kievul cu întreruperea furnizării de informații de inteligență către armata ucraineană, invocând un precedent din martie 2025, când o astfel de furnizare ar fi fost oprită pentru scurt timp, dacă Zelenski continuă să ordone atacuri asupra rafinăriilor rusești. Totodată, Zelenski a semnalat două cazuri în care aliații Ucrainei nu ar fi avertizat la timp Kievul despre lansări de rachete balistice rusești, ceea ce ar afecta „în mod grav” capacitatea de reacție. Cel mai recent atac, din noaptea de marți spre miercuri, ar fi lovit una dintre cele mai importante centrale electrice din Kiev, iar Andri Kovalenko, șeful Centrului împotriva dezinformării din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională al Ucrainei , a scris pe Telegram că „se pare” că administrația Trump știa de planurile Rusiei și „a închis ochii intenționat”. Ce urmează Kremlinul afirmă că „ține cont” de informațiile apărute, dar că „este prea devreme pentru a trage concluzii”, indicând că, în acest moment, se bazează pe ceea ce apare în știri. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, amploarea și natura exactă a eventualelor restricții Starlink rămân neclare. [...]
România și Bulgaria discută măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră , după atacurile cu drone care au vizat nave comerciale în largul coastei bulgare, potrivit Digi24 . Conform Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan urmează să aibă miercuri, la telefon, o discuție cu omologul bulgar, Iliana Iotova , pe tema atacurilor asupra navelor din Marea Neagră și a „măsurilor necesare” pentru asigurarea siguranței navigației maritime. Convorbirea este programată la ora 15:00. Discuția vine după un incident raportat marți: nava de mărfuri generale „Chelsea 3”, care naviga sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană în Marea Neagră, la aproximativ 15 mile marine (circa 28 km) de orașul bulgar Byala. Informația a fost transmisă de biroul de presă al Administrației Regionale din Varna, citat de BTA. Tot marți, premierul bulgar Rumen Radev a declarat că două nave au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, iar una dintre ele s-a scufundat. El a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că intenționează să o convoace pe ambasadoarea Rusiei. La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a condamnat atacurile, descriindu-le drept „un nou front de escaladare în războiul Rusiei din Ucraina”. În paralel, premierul bulgar a avut o discuție și cu Ilie Bolojan pe aceeași temă, pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea rutelor comerciale din Marea Neagră. [...]
PSD își decide azi formula de intrare la guvernare, o miză directă pentru stabilitatea bugetară pe termen scurt , în condițiile în care partidul cântărește între un executiv politic, unul „hibrid” (mixt) și o susținere parlamentară fără miniștri, potrivit Digi24 . Consiliul Național al PSD se reunește miercuri, de la ora 16:00, la Vila Lac, pentru a decide forma de implicare în cabinetul Luca Niculescu. Premierul desemnat a indicat că „toate variantele sunt pe masă”: guvern politic, guvern hibrid sau guvern de tehnocrați. În interiorul PSD, principala variantă luată în calcul „la acest moment” este un guvern hibrid, iar Marian Neacșu a spus la Parlament că „ar fi un Guvern mixt, dacă va fi să fie”, conform relatării Digi24 . De ce contează: decizia PSD poate accelera învestirea și agenda bugetară Digi24 notează că decizia PSD este, „cel mai probabil”, de a intra în Guvernul Niculescu alături de miniștri tehnocrați. Miza imediată este funcționarea executivului într-o perioadă în care, potrivit informațiilor prezentate, în partid există o tabără care ar prefera un guvern tehnocrat care să tranșeze rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pe 2027, urmând ca în primăvară să fie schimbată componența guvernului. În paralel, o parte dintre liderii PSD, în special din teritoriu, ar susține varianta unui guvern hibrid, iar această tabără „și-a făcut calculele” privind împărțirea portofoliilor, potrivit informațiilor prezentate. Semnale din Parlament: PNL și UDMR, poziționări pentru vot În același context, PNL a transmis, prin Ilie Bolojan, că ia în calcul un acord politic bilateral cu Luca Niculescu, însă partidul ar urma să rămână în opoziție. Separat, Kelemen Hunor a declarat că UDMR va vota guvernul și programul de guvernare, indiferent dacă executivul va fi tehnocrat sau „format în jurul PSD”. Variante și nume vehiculate pentru portofolii (informații la acest moment) Conform actualizării Digi24, printre numele luate în calcul pentru guvern se află: Externe: Dan Neculăescu (reprezentant permanent al României la NATO) Finanțe: Alexandru Nazare Energie: Bogdan Ivan (PSD) Muncă: Florin Manole (PSD) Sănătate: Alexandru Rogobete (PSD) Interne: Marian Neacșu (PSD) sau „o altă persoană” Justiție: Radu Marinescu (PSD) Apărare: Vlad Ionescu (consilier prezidențial) sau „o altă persoană” Educație: Sorin Costreie (consilier prezidențial) sau „o altă persoană” Economie: Daniel Zamfir (PSD) sau „o altă persoană” Pentru Transporturi, Agricultură, Dezvoltare, Mediu, Cultură și Fonduri Europene, Digi24 precizează că nu este încă decis cine ar urma să preia portofoliile. Ce urmează Potrivit „ultimelor informații” prezentate de Digi24, partidele parlamentare iau în calcul ca Guvernul propus de Luca Niculescu să ajungă la votul de învestitură chiar în această săptămână. Decizia de azi din PSD ar urma să indice dacă România merge spre un executiv cu componentă politică, unul mixt sau o formulă de susținere parlamentară, cu efect direct asupra capacității guvernului de a trece rapid prin Parlament și de a opera deciziile bugetare discutate. [...]
Sorin Grindeanu susține că schimbarea Guvernului Bolojan era decisă intern, indiferent de poziția SUA , într-o reacție venită după demisia ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle, potrivit Digi24 . Mesajul liderului PSD vizează direct speculațiile despre influențe externe în politica de la București și încearcă să fixeze responsabilitatea deciziei în zona majorității parlamentare. Grindeanu a reluat explicația privind demiterea Guvernului Bolojan , invocând o întâlnire din martie cu Guilfoyle, organizată „prin cunoscuți comuni”, într-un restaurant din nordul Capitalei, după ce nu a putut participa la un eveniment oficial la Ambasada SUA din România. În versiunea sa, discuția nu ar fi avut ca subiect guvernele din România. „Dacă îmi spunea doamna ambasador «nu-l schimbați pe Bolojan», tot o făceam (...) trebuia schimbat din toamnă.” Ce urmărește declarația: delimitarea de ideea „presiunilor externe” Prin această poziționare, președintele PSD încearcă să contracareze interpretările potrivit cărora schimbarea guvernului ar fi fost influențată de discuții cu un oficial american. În același timp, Grindeanu afirmă că decizia ar fi fost întârziată și că, în opinia sa, Bolojan „trebuia schimbat din toamnă”. În context, liderul PSD a indicat și aritmetica parlamentară care a dus la căderea guvernului, menționând că voturile PSD și AUR au contribuit la schimbare, conform relatărilor din aceeași sursă. Contextul extern: demisia lui Guilfoyle Reacția lui Grindeanu vine după ce Casa Albă i-a cerut lui Kimberly Guilfoyle să demisioneze din funcția de ambasadoare a SUA în Grecia. În materialul Digi24 este menționat că demisia a fost cerută la câteva zile după apariția unor mesaje text făcute publice, despre care CBS News ar fi relatat că indicau solicitarea a 100.000 de dolari pentru plata unei facturi American Express, înaintea audierii de confirmare din Senat, în schimbul promisiunii de influență. Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre pașii următori în plan diplomatic sau despre eventuale reacții oficiale ale părții americane față de afirmațiile lui Grindeanu. [...]
