Știri
Știri din categoria Diverse
Eșecul învestirii Guvernului Veștea arată cât de fragilă a devenit construirea unei majorități parlamentare, iar AUR își joacă rolul mai degrabă ca actor de blocaj și negociere decât ca potențial partener de guvernare, potrivit unei analize citate de Știrile Pro TV.
În lectura profesorului Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai), rezultatul votului nu e un accident, ci un simptom al fragmentării politice din Parlament. El notează că „n-au fost nici măcar 232 de voturi exprimate”, iar lipsa acestora ar ține nu doar de absențe, ci de natura unei majorități „eteroclite la maximum”, în care au existat voturi lipsă „unele intenționate, altele, probabil, din lehamite”.
Punctul central al analizei este strategia AUR, interpretată ca o încercare de a-și consolida statutul de partid fără de care nu se pot face majorități, mai degrabă decât o intenție de a participa efectiv la guvernare.
„Intenţia reală a AUR a fost aceea de a arăta că este partidul care contează cel mai mult şi că fără acest partid nu se pot face majorităţi în România.”
În acest cadru, refuzul participării la vot și disciplina internă („votează ca un bloc”) sunt prezentate ca instrumente pentru întărirea imaginii de actor indispensabil în ecuația parlamentară.
Mișcoiu schițează și un scenariu contrafactual: dacă liderii politici ar fi acceptat condițiile AUR, inclusiv concesii majore, partidul ar fi fost împins spre guvernare. În această logică, o eventuală obținere a președinției Senatului ar fi putut deschide calea unei „întoarceri de direcție” printr-o înțelegere cu PSD și suspendarea președintelui, cu posibilitatea instalării unui președinte interimar din zona AUR — evoluție care, în opinia sa, ar fi eliminat „ultimul tabu” legat de legitimitatea politică a partidului.
Criticile cele mai dure vizează modul în care a fost gestionat procesul de desemnare și negociere, descris ca „total netransparent” și chiar „suicidal” politic. În opinia profesorului, candidatul propus nu ar fi reușit să joace rolul de negociator eficient, iar lipsa unei „înțelegeri clare” ar fi făcut eșecul previzibil, pe fondul unui calcul „de anii ’90” privind trădările, considerat depășit.
Analiza respinge explicit ipoteza alegerilor anticipate.
„Nu, nu ne apropiem de anticipate.”
În schimb, este avansată ideea unei reconfigurări pragmatice, cu o susținere parlamentară indirectă: o înțelegere „transparentă” pentru votul de învestitură, cu păstrarea opoziției și vot punctual pe anumite proiecte. Totuși, o astfel de formulă ar pune orice guvern „într-o postură foarte dificilă”.
În același timp, eșecul are implicații și pentru PSD, descris drept „primul mare eșec” al partidului în formarea guvernelor, în condițiile în care era perceput tradițional ca eficient în construirea majorităților — semn, în această interpretare, al unei pierderi de control și al unei evaluări greșite a contextului politic.
Recomandate
PSD cere o radiografie a finanțelor publice și împinge rectificarea în prim-plan , după ce noul guvern condus de Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului, potrivit Digi24 . În prima conferință de presă de după învestire, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că situația bugetară este „foarte grea” și a cerut prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului fostului premier Ilie Bolojan. Grindeanu a legat discuția despre deficit de plăți restante și cheltuieli neacoperite, afirmând că „este simplu să te lauzi cu un deficit mic, când nu ți-ai plătit facturile” și când nu sunt asigurate cheltuielile esențiale de funcționare ale statului până la finalul anului. Termen de două săptămâni pentru „situația fiscală la zi” Șeful PSD a spus că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar urma să vină în fața Parlamentului, în două săptămâni, pentru a prezenta „situația financiară la zi”, într-un cadru care să evite „nuanțe” ce ar putea duce la interpretări. „Noi am dat un termen de două săptămâni pentru prezentarea în Parlament a situaţiei financiare la zi (...) ministrul Finanţelor (...) trebuie să vină şi să spună direct în ce situaţie ne aflăm.” Grindeanu a indicat și câteva ordine de mărime pe care le pune pe seama presiunilor bugetare imediate, precizând că se bazează pe informații „multe dintre ele publice”: aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pe lucrări executate și nefacturate, „din ce spun constructorii din România” (în material este menționat și echivalentul de 16 miliarde de lei ); 10–12 miliarde de lei necesare pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului; 5 miliarde de lei de plătit „conform sentințelor în justiție”. În această logică, liderul PSD a spus că doar prin însumarea acestor poziții se ajunge „peste 30 de miliarde” în acest moment. Rectificarea bugetară, condiționată de „radiografie” Grindeanu a indicat rectificarea bugetară drept „al doilea pas”, dar a condiționat-o de prezentarea prealabilă a situației fiscale complete. A susținut că serviciile esențiale trebuie asigurate, iar apoi trebuie pregătit bugetul pentru 2027, care să respecte angajamentele României și, în același timp, să înceapă să corecteze „nedreptăți”, cu priorități menționate explicit: pensionari, mame și veterani. Totodată, liderul PSD a vorbit despre nevoia de a produce și colecta mai mult și de a reduce cheltuielile „prin eficientizarea cu adevărat a activității statului”, nu „contabil”. Presiune internă pe miniștri și mesaj politic către opoziție În plan operațional, Grindeanu a transmis că nu va exista „perioadă de grație” pentru miniștri și că „cine nu ține pasul va pleca acasă”, insistând pe ideea de rezultate rapide. În plan politic, a reluat criticile la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a pus dificultățile bugetare pe seama guvernărilor anterioare, acuzând PNL și USR că ar fi lăsat „gropi bugetare uriașe”. Ce urmează, conform declarațiilor din material, este prezentarea în Parlament a situației fiscale în termenul avansat și abia apoi discuția despre rectificarea bugetară și pașii următori de construcție a bugetului pentru 2027. [...]
Învestirea Guvernului Niculescu pune capăt blocajului politic și deschide etapa deciziilor cu impact economic imediat , în condițiile în care premierul leagă direct cele aproape șase luni de criză de „costuri pentru români”, de la facturi la șomaj, potrivit Digi24 . Luca Niculescu a spus că Executivul își începe activitatea „imediat”, iar prima ședință de Guvern este programată chiar în seara zilei votului. Cabinetul a primit „cu mult peste” pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire, iar premierul a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare care au susținut noul Executiv: PSD, PNL, UDMR, minoritățile și parlamentarii care au votat Guvernul. „Este un moment important pentru România, ieșim din șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă. Chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta.” Miza economică: „costuri pentru români” după luni de instabilitate În declarațiile de după vot, Niculescu a încadrat criza politică drept o perioadă cu efecte economice resimțite direct de populație, indicând explicit câteva consecințe. „Încheiem cinci luni și jumătate de criză politică, înseamnă costuri pentru români, pe care le resimt în facturi, creșterea șomajului, situația economică, geopolitică.” Mesajul central al premierului este că România are din nou „un Guvern cu puteri depline”, ceea ce, în logica economică, reduce riscul de amânare a deciziilor și permite reluarea rapidă a activității executive. Ce urmează: prima ședință de Guvern, „chiar în această seară” Premierul a anunțat că noul Executiv va ține prima ședință în aceeași zi cu votul de învestitură. În același timp, Niculescu a descris componența echipei ca fiind mixtă — politicieni, persoane cu experiență și independenți din mai multe medii — și a susținut că vor lucra împreună ca „o echipă”. Articolul Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri concrete sau un calendar de politici publice; singura certitudine operațională comunicată este începerea imediată a activității guvernamentale prin ședința din această seară. [...]
PSD își leagă votul pentru Guvernul Niculescu de un pachet de măsuri fiscale și administrative, cu accent pe reducerea deficitului și un audit al finanțelor publice , potrivit Stirile Pro TV . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, în plenul comun al Parlamentului, la ședința de învestire a Guvernului Niculescu. În discurs, Grindeanu a spus că parlamentarii trebuie să decidă dacă „lasă țara blocată în criză și haosul de dreapta” sau își asumă ieșirea din această situație. El a afirmat că PSD votează Guvernul Niculescu „pentru că România are nevoie de o schimbare de direcție”, dar a avertizat că partidul nu va „administra eșecul” fostului Guvern Bolojan, ci îl va „expune public din prima zi”, conform relatării care citează Agerpres. Reducerea deficitului, condiție asumată de PSD Liderul PSD a susținut că reducerea deficitului „este absolut necesară” și că partidul își asumă „pe deplin” acest obiectiv. În același timp, el a prezentat o linie de poziționare: deficitul nu ar trebui redus „prin sărăcirea românilor și sufocarea economiei”, ci prin reducerea risipei și reforma administrației publice. În acest context, Grindeanu a cerut premierului desemnat să prezinte „adevărul despre buget” – câți bani sunt disponibili, ce facturi sunt neachitate și ce investiții sunt blocate – și a invocat nevoia „urgentă” de un audit al finanțelor publice, înainte de adoptarea măsurilor. Măsuri invocate: pensii, contribuții și sprijin economic În intervenție au fost enumerate și direcții concrete pe care PSD spune că le susține: reluarea indexării pensiilor din 2027, „conform legii”; eliminarea CASS pentru mame și veterani, „în condițiile stabilite prin programul de guvernare”; un pachet de sprijin pentru industrie, IMM-uri, capital autohton și tehnologie; punerea „producției și investițiilor în mișcare”. Reformă administrativă și presiune pe ANAF Pe zona de modernizare a statului, Grindeanu a indicat drept ținte risipa și suprapunerile instituționale, achizițiile „prea scumpe” și programele „care consumă bani fără rezultate”. El a spus că, în primele șase luni, PSD cere auditarea cheltuielilor și propuneri de reorganizare, iar fiecare ministru ar trebui să explice „ce păstrează, ce schimbă și cât economisește”. În același registru, liderul PSD a afirmat că ANAF ar trebui evaluată „după rezultate”, inclusiv în combaterea marii evaziuni, iar contribuabilul corect ar avea nevoie de servicii mai simple și de reguli aplicate egal. Atacuri politice către PNL și USR, în paralel cu mesajul fiscal În același discurs, Grindeanu a lansat critici la adresa PNL și USR, susținând că „factura guvernării” rămâne „pe masa românilor” și afirmând că PNL și USR „s-au luptat pentru putere” în timp ce „bolnavii s-au luptat pentru viață fără tratamente”. El a acuzat USR că pleacă de la guvernare „cu un lider condamnat” și a cerut explicații pentru „jaful de la Șantierul Mangalia”, „jaful de la Romaero” și „jaful cu contractele pe SAFE”, „contract cu contract, decizie cu decizie, leu cu leu”. Despre PNL, Grindeanu a afirmat că se împlinesc „fix 7 ani” de când liberalii sunt la guvernare și că „patru premieri liberali au ajuns la putere cu voturile PSD”, adăugând că PSD a fost pentru PNL „un fel de Cruce Roșie”. „Guvernul Bolojan pleacă, dar factura guvernării sale rămâne pe masa românilor.” „Reducerea deficitului este absolut necesară, iar PSD își asumă pe deplin acest obiectiv.” „Avem nevoie urgent de un audit al finanțelor publice pentru ca mai apoi să luăm măsuri.” (Declarații redate în articol, atribuite lui Sorin Grindeanu, potrivit Agerpres.) În material nu sunt prezentate detalii despre calendarul sau forma concretă a auditului și nici despre conținutul exact al pachetului de sprijin economic, dincolo de direcțiile enunțate în discurs. [...]
Votul PNL pentru învestirea Guvernului Niculescu , deși rămâne în opoziție, pune presiune pe PSD să continue disciplina bugetară și reformele , în condițiile în care Ilie Bolojan avertizează că prelungirea crizei politice ar putea bloca servicii publice esențiale, potrivit Digi24 . În discursul din plen, înaintea votului de învestitură, Bolojan a spus că PNL va da „un vot de necesitate” pentru a închide criza politică, chiar dacă liberalii nu intră în noul Executiv și „nu negociază funcții”. El a susținut că alternativa – menținerea blocajului – ar avea costuri directe în funcționarea statului, inclusiv în sănătate. „Când camerele de gardă nu vor mai putea prelua pacienții și urgențele, pentru că nu vor avea cu ce să le rezolve, atunci oamenii vor suferi și, sigur, nimeni nu va răspunde pentru asta.” Miza economică: cheltuieli sub control și continuitatea reformelor Bolojan a legat explicit susținerea punctuală din Parlament de așteptarea ca noul guvern să continue măsurile de reformă și de reducere a cheltuielilor publice. În intervenția sa, el a cerut un stat „mai eficient”, cu „reguli egale pentru toți” și cu accent pe investiții, în timp ce cheltuielile trebuie ținute „sub control”. Totodată, a avertizat PSD să nu renunțe la măsurile deja adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, argumentând că populația „a plătit un preț” pentru aceste corecții. „Nu există nicio grea moștenire”: disputa pe responsabilitatea guvernării Un punct central al atacului politic a fost respingerea ideii că viitorul Cabinet ar putea invoca o „grea moștenire”. Bolojan a afirmat că „bugetul este stabilizat” și a susținut că problemele structurale nu puteau fi rezolvate în cele cinci luni de interimat. În același timp, el a insistat că răspunderea pentru guvernare revine PSD și premierului desemnat, respingând ideea unor „paravane” de responsabilitate, în condițiile în care PNL votează învestirea, dar nu participă la guvernare. Contextul politic invocat de Bolojan Bolojan a acuzat PSD și AUR că au provocat criza politică prin demiterea fostului Executiv „în urmă cu peste cinci luni” și a spus că, între timp, cei care au doborât guvernul „nu au reușit să ofere nicio soluție viabilă”. Separat, a criticat și desemnările făcute de președintele României pentru funcția de premier, afirmând că doar una dintre cele patru propuneri ar fi reflectat voința partidelor în urma consultărilor. Pentru mediul economic și pentru administrație, mesajul-cheie este că votul PNL este prezentat ca o soluție de avarie pentru deblocare, dar vine la pachet cu o linie roșie: menținerea direcției de consolidare bugetară și a reformelor, pe care Bolojan spune că noul guvern va trebui să și le asume integral. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
Microsoft își extinde oferta de „cloud suveran” în Europa, mizând pe controlul accesului și opțiuni de rulare locală (inclusiv offline) , într-o mișcare care vizează direct organizațiile cu cerințe stricte de conformitate și continuitate operațională, potrivit Mobilissimo . Microsoft a prezentat noi opțiuni pentru Azure menite să ofere clienților europeni mai multă vizibilitate asupra controalelor active, a dependențelor dintre servicii și, mai ales, asupra accesului tehnic în infrastructură în situații sensibile. Miza este reducerea riscurilor percepute de instituții și companii care folosesc deja Azure, dar vor garanții suplimentare privind cine poate interveni și cum pot demonstra ulterior acest lucru. Control și audit al accesului tehnic în infrastructură Cea mai „vizibilă” noutate este Sovereign Control Panel, un panou în Azure care arată ce controale sunt active, unde apar probleme și de ce alte servicii depinde o aplicație. Instrumentul nu este disponibil complet, urmând să intre în „public preview” (versiune de test public) la Microsoft Ignite. Pentru organizații precum instituții publice, bănci sau companii din energie și sănătate, accentul cade pe accesul inginerilor Microsoft la distanță. Conform articolului, Microsoft introduce: Data Guardian : pentru sisteme eligibile din UE și EFTA, accesul la distanță al unui angajat Microsoft ar urma să fie supravegheat de un partener european; Production Touch Ledger : un jurnal „verificabil” al accesărilor și al acțiunilor efectuate. Mobilissimo notează că aceste măsuri nu transformă Azure într-un cloud european independent de Microsoft, dar cresc capacitatea clientului de a vedea „cine a intrat, când și ce s-a făcut”, față de abordarea anterioară rezumată la afirmația că „datele sunt în Europa”. Rulare locală și scenarii offline: Azure Local , GitHub și AI Microsoft împinge și zona de „cloud local” pentru organizațiile care nu își permit întreruperi atunci când conexiunea la internet cade. Prin Azure Local , companiile pot păstra date, baze de date, aplicații și chiar modele de inteligență artificială în propriul centru de date. În aceeași direcție, articolul menționează: GitHub Enterprise Local , pentru păstrarea codului în infrastructura clientului; Foundry Local , pentru rularea locală a unor modele AI; posibilitatea ca GitHub Copilot să lucreze cu modele găzduite în interiorul organizației. Contextul indicat este cel al infrastructurilor critice (spitale, fabrici, operatori de infrastructură, instituții) unde o problemă de rețea poate opri activitatea. Ce lipsește, deocamdată: parteneri, prețuri și disponibilitate în România Mobilissimo subliniază că Microsoft nu a anunțat un partener „suveran” românesc și nici prețuri sau disponibilitate locală pentru aceste opțiuni. Exemplele rămân Franța (Bleu) și Germania (Delos Cloud). În ansamblu, anunțul continuă angajamentele Microsoft față de Europa din 2025 (mai multe centre de date, capacitate AI și garanții de continuitate în contexte geopolitice), iar „testul” real, potrivit analizei, va fi capacitatea instituțiilor de a demonstra auditabil cine le-a accesat datele, unde rulează AI-ul și dacă pot menține sistemele funcționale fără blocaje operaționale. [...]
