Știri
Știri din categoria Diverse
Kievul cere o întâlnire Putin–Zelenski pentru a debloca pacea, iar miza invocată este reducerea riscurilor economice globale generate de război, în special pe lanțurile de aprovizionare și securitatea alimentară, potrivit Digi24. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, spune că un „progres decisiv” în negocierile de pace este posibil doar după o întâlnire directă între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.
Sîbiha afirmă că Ucraina observă „îngrijorare” în rândul partenerilor, mai ales în țările din Sudul Global, din cauza consecințelor restricționării de către Rusia a libertății de navigație în Marea Neagră. El leagă această situație de impactul asupra economiilor acestor state, „în special în ceea ce privește securitatea alimentară globală”, subliniind rolul Ucrainei în acest domeniu.
Ministrul ucrainean spune că țara sa își menține disponibilitatea pentru o întâlnire trilaterală Ucraina–Rusia–SUA și că ar dori ca aceasta să aibă loc „cât mai curând posibil”. Totuși, el indică drept variantă „cea mai eficientă” o întâlnire Putin–Zelenski, care ar putea avea loc împreună cu Donald Trump sau cu medierea președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Sîbiha enumeră rezultate pe care Kievul le-ar urmări în urma unei întâlniri la nivel de lideri:
În paralel, Ucraina lucrează cu partenerii pentru încetări ale focului care să acopere infrastructura energetică, spațiul maritim și spațiul aerian, precum și alte domenii.
Sîbiha susține că un acord inițial ar putea fi obținut fie la nivel de lideri, fie la un nivel inferior, dar că pentru „un nou impuls”, „noi perspective” și „un nou calendar” de încheiere a războiului este necesară o întâlnire între președinți. Argumentul său este că echipele de negociatori de rang mai jos revin frecvent la aceleași probleme, în timp ce liderii pot tranșa „cele mai dificile chestiuni”.
Tot el respinge formulele care ar ocoli Kievul în decizie, invocând poziția „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” și afirmând că Ucraina nu va accepta soluții care să afecteze integritatea teritorială și suveranitatea țării.
Potrivit lui Sîbiha, delegația americană ar fi vizitat Moscova de opt ori înainte de a ajunge la Kiev și ar fi prezentat mai multe idei pentru continuarea discuțiilor, astfel încât negocierile să poată fi reluate ulterior.
În același timp, Digi24 notează că Zelenski a declarat anterior că Ucraina susține un armistițiu energetic cu Rusia, cu condiția ca și Rusia să îl respecte. Publicația mai menționează că, după decizia lui Trump de a relua exporturile de motorină din Rusia, discuțiile dintre Ucraina, Rusia și SUA s-au încheiat înainte de termen, iar SUA le-au descris drept „productive”, pe fondul informațiilor despre un acord privind motorina între Trump și Putin.
Recomandate
Mark Rutte cere ca NATO să crească sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis miercuri la Tallinn, pune accent pe o nevoie operațională imediată: protejarea rețelelor și a populației odată cu apropierea iernii. Rutte a spus că aliații „trebuie să facă mai mult”, „mai ales în privința apărării aeriene”, argumentând că agresiunea Rusiei „nu slăbește” și că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie afectat de presiunea militară și politică exercitată de Moscova. Atacurile asupra energiei cresc presiunea pentru măsuri rapide În noaptea de marți spre miercuri, atacuri rusești au vizat infrastructuri energetice din Ucraina, iar bilanțul menționat în articol indică cel puțin șapte persoane ucise și 600.000 de persoane rămase fără curent. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump pentru un armistițiu privind acest tip de atacuri. „Atacurile hibride” și răspunsul NATO, inclusiv discret Rutte a acuzat că Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni și își menține „campania hibridă” împotriva aliaților NATO. În același timp, el a avertizat că Moscova urmărește să slăbească hotărârea aliaților și să reducă sprijinul pentru Ucraina, însă a susținut că Rusia „eșuează” și că NATO nu se va lăsa intimidată. În privința atacurilor hibride — acțiuni sub pragul considerat act de război sau operațiune militară — Rutte le-a descris drept „un semn de slăbiciune” și a criticat ideea de a le transforma într-un subiect permanent de comunicare publică. „Ceea ce rușii adoră este ca noi să vorbim toată ziua despre ele, să fim zdruncinați de ele și să organizăm conferințe de presă pe tema lor.” Secretarul general al NATO a spus că Alianța va reacționa „acolo unde trebuie”, dar „nu întotdeauna în mod vizibil”, sugerând un mix de măsuri publice și acțiuni mai puțin expuse. [...]
Washingtonul spune că nu a schimbat regulile de schimb de informații militare cu Ucraina , într-un moment în care la Kiev cresc temerile că sprijinul american ar putea fi condiționat de decizii operaționale pe front. Potrivit Digi24 , un oficial american a declarat agenției France Presse , citată de Agerpres, că „nu există nicio schimbare” în furnizarea de informații militare către Ucraina. Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a susținut că „Statele Unite nu și-au modificat politica în materie de schimb de informații cu aliații și partenerii”. Mesajul vine după ce Kievul a afirmat că nu a primit avertismente privind atacurile rusești recente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat lipsa alertelor prealabile pentru lansări de rachete balistice, în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice. Confirmare și din partea NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a făcut miercuri o declarație similară, în timpul unei vizite în Estonia. El a indicat că președintele american Donald Trump spusese cu o zi înainte că Washingtonul continuă să transmită informații Kievului. În ecuația operațională a războiului, aceste informații sunt descrise ca esențiale: Ucraina depinde de datele militare occidentale, în special de cele americane, pentru detectarea atacurilor rusești și pentru lovirea țintelor. De ce contează: riscul de condiționare a sprijinului Dincolo de mesajul public de continuitate, în fundal persistă semnale de presiune politică. Materialul citează un înalt oficial ucrainean care a declarat agenției France Presse că Statele Unite ar fi amenințat cu sistarea schimbului de informații dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski au alimentat, potrivit aceleiași relatări, temeri la Kiev privind pierderea acestui sprijin, după ce liderul de la Casa Albă s-a pronunțat în favoarea schimbării conducerii de la Kiev. [...]
Kremlinul cere ca Starlink să nu fie folosit militar , pe fondul acuzațiilor că serviciul ar fi fost limitat pentru armata ucraineană, într-un episod care readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei la decizii comerciale și politice legate de infrastructura de comunicații prin satelit, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a declarat că „cel mai bine ar fi ca tehnologii atât de extraordinare precum Starlink să nu fie folosite în scopuri militare”, comentând acuzațiile Ucrainei potrivit cărora SpaceX ar fi limitat serviciile Starlink pentru armata ucraineană. Informația este atribuită de Digi24 agenției Agerpres. Peskov a spus că nu știe despre o posibilă limitare „mai mult decât s-a publicat în mass-media” și a indicat existența unor mesaje contradictorii: pe de o parte, declarații că ajutorul de informații militare se menține, pe de altă parte, afirmații despre „limitări tehnologice” și întreruperea livrării unor informații către partea ucraineană. „Vedem multe informaţii despre aceasta. Pe de o parte, există declaraţii că ajutorul (în materie de informaţii militare) se menţine. Pe de altă parte, există declaraţii despre anumite limitări tehnologice şi despre faptul că livrarea anumitor informaţii către partea ucraineană a fost întreruptă.” Ce s-a întâmplat, potrivit surselor ucrainene Miercuri, „mai multe surse apropiate guvernului ucrainean” au reclamat că serviciul oferit armatei ucrainene de sateliții Starlink, gestionați de SpaceX (compania lui Elon Musk), ar fi fost restricționat în timpul nopții, conform informațiilor citate de Digi24. În același context, Musk l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că ar fi ignorat cererile repetate ale președintelui american Donald Trump de a opri atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Miza operațională: avertizări întârziate și capacitate de reacție Articolul notează și că administrația Trump a amenințat Kievul cu întreruperea furnizării de informații de inteligență către armata ucraineană, invocând un precedent din martie 2025, când o astfel de furnizare ar fi fost oprită pentru scurt timp, dacă Zelenski continuă să ordone atacuri asupra rafinăriilor rusești. Totodată, Zelenski a semnalat două cazuri în care aliații Ucrainei nu ar fi avertizat la timp Kievul despre lansări de rachete balistice rusești, ceea ce ar afecta „în mod grav” capacitatea de reacție. Cel mai recent atac, din noaptea de marți spre miercuri, ar fi lovit una dintre cele mai importante centrale electrice din Kiev, iar Andri Kovalenko, șeful Centrului împotriva dezinformării din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională al Ucrainei , a scris pe Telegram că „se pare” că administrația Trump știa de planurile Rusiei și „a închis ochii intenționat”. Ce urmează Kremlinul afirmă că „ține cont” de informațiile apărute, dar că „este prea devreme pentru a trage concluzii”, indicând că, în acest moment, se bazează pe ceea ce apare în știri. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, amploarea și natura exactă a eventualelor restricții Starlink rămân neclare. [...]
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene pun sub semnul întrebării „armistițiul energetic” și cresc riscul de întreruperi extinse de curent , într-un moment în care Kievul spune că înțelegerea fusese anunțată de președintele american Donald Trump, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că, în urma bombardamentelor din noaptea de marți spre miercuri, peste 600.000 de oameni au rămas fără energie electrică. Zelenski susține că atacurile indică o „lipsă de respect ostentativă față de Statele Unite”, argumentând că au vizat tocmai infrastructura care ar fi trebuit să fie protejată de încetarea focului anunțată la nivel politic. Ce a fost lovit și ce efecte imediate sunt raportate În mesajul publicat miercuri pe rețelele sociale, Zelenski spune că Rusia a folosit „39 de rachete balistice și peste 120 de drone de atac și muniții de tip «loitering»” împotriva infrastructurii energetice și a infrastructurii critice din Kiev, regiunea Kiev și Harkov. Potrivit acestuia, pagubele ar include: 26 de instalații ale sistemului energetic ucrainean; patru instalații din sectorul petrolier și gazier. Zelenski avertizează că întreruperile de curent „ar putea deveni și mai răspândite” și menționează existența unor victime și răniți, fără a oferi un bilanț complet în declarația sa. Dimensiunea atacului și bilanțul preliminar Digi24 mai notează că Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete balistice asupra Kievului, vizând instalații energetice și provocând distrugeri și în zone rezidențiale. În capitală au fost auzite explozii puternice, iar un bloc cu nouă etaje a luat foc după ce ar fi fost lovit de o rachetă. Pentru bilanțul uman, publicația citează Kyiv Independent , care relatează un bilanț preliminar de „cel puțin trei persoane” decedate și „alte 22” rănite. Miza de reglementare și de sprijin: sancțiuni și apărare antiaeriană Pe fondul acuzațiilor privind încălcarea „armistițiului energetic”, Zelenski cere comunității internaționale să crească presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni și solicită rachete interceptoare Patriot, pentru a contracara atacurile cu rachete balistice. În mesajul său, liderul ucrainean îi cere explicit președintelui Trump să impună „sancțiuni severe” și invocă un proiect de lege al senatorului Lindsey Graham, despre care afirmă că a fost „recent adoptat și promulgat”, ca bază pentru astfel de măsuri. „Rusia nu consideră că declarațiile președintelui american sunt ferme”, a scris Volodimir Zelenski. Pentru Ucraina, consecința imediată rămâne operațională: reparații în rețea și risc de extindere a întreruperilor, în timp ce, pe plan extern, Kievul încearcă să transforme episodul într-un argument pentru întărirea sancțiunilor și accelerarea livrărilor de sisteme de apărare. [...]
Guvernul pune securitatea navigației la Marea Neagră pe agenda UE , pe fondul atacurilor recente asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene, într-o discuție care a inclus și situația economică a României și securitatea energetică. Miza imediată este una operațională și economică: protejarea rutelor comerciale și reducerea riscurilor pentru transportul maritim într-o regiune pe care Guvernul o descrie drept „în continuă degradare” din punct de vedere al securității. Cooperare regională pentru siguranța navigației În discuțiile cu diplomații UE, premierul a indicat că România vrea o cooperare mai strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru asigurarea securității navigației în regiunea Mării Negre. Contextul invocat a fost cel al „ultimelor atacuri asupra navelor comerciale” în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Pe agendă au fost incluse și amenințările hibride, precum și campaniile de dezinformare, potrivit comunicatului Guvernului citat de Digi24. Mesaj către parteneri: reforme, buget și energie În aceeași întâlnire, Ilie Bolojan a prezentat măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea bugetului și corectarea „deficiențelor structurale” ale economiei, cu obiectivul de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri, conform comunicatului. Premierul a insistat și pe continuarea reformelor, în „contextul internațional complicat”, și a evidențiat importanța securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Sprijin militar aliat și poziționare europeană La final, șeful Executivului a mulțumit partenerilor aliați pentru prezența militară în România, despre care a spus că contribuie la consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. În plan politic, Bolojan a reafirmat importanța apartenenței României la UE, într-o declarație citată în articol: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Ce urmează, în termeni practici, nu este detaliat în material: comunicatul indică direcția de cooperare regională și temele discutate cu ambasadorii UE, fără a anunța măsuri concrete sau un calendar. [...]
UDMR anunță că va vota Guvernul Niculescu fără să intre la guvernare, o formulă care poate debloca rapid deciziile bugetare și reduce riscul prelungirii crizei politice , potrivit Digi24 . Loránd Turos , liderul senatorilor UDMR, spune că formațiunea va susține instalarea cabinetului condus de Luca Niculescu , dar nu va avea reprezentanți în Executiv. Miza: majorități în Parlament pentru măsuri economice și rectificare bugetară Turos leagă explicit nevoia de guvern funcțional de capacitatea statului de a lua decizii cu impact economic, inclusiv pe zona bugetară. Senatorul avertizează că, fără un executiv cu puteri depline, România rămâne blocată în incapacitatea de a adopta măsurile necesare, iar o eventuală prelungire a crizei ar amplifica presiunea asupra populației. „Trebuie să stopăm această criză economică. Trebuie ca cetățenii să nu mai ducă povara crizei și trebuie să luăm măsuri ca ziua de mâine să aibă o perspectivă mai pozitivă.” În același timp, el subliniază dificultatea guvernării în actualul context parlamentar, unde fiecare măsură ar necesita negociere și o majoritate construită de la caz la caz. De ce UDMR rămâne în afara Executivului, dar promite sprijin pe proiecte UDMR spune că va vota atât guvernul, cât și programul de guvernare, însă fără participare directă la actul executiv. Turos precizează că această poziționare nu înseamnă opoziție automată la viitoarele inițiative ale cabinetului. „Noi votăm acest guvern și nu vom face parte din Executiv. Dar asta nu înseamnă că nu vom susține acele măsuri guvernamentale care sunt necesare pentru bunăstarea cetățenilor și pentru stabilitatea politică și economică a țării.” Contextul negocierilor: „naveta” între partide și avertismentul privind „cheile statului” Turos afirmă că UDMR a încercat „toată vara” să aducă la aceeași masă liderii partidelor din fosta coaliție (PSD, PNL, USR), pentru a găsi o soluție de ieșire din criza politică. El pune blocajul pe seama „supărărilor și orgoliilor” și evită să indice un partid anume ca fiind mai puțin dispus la compromis. „Altfel, luăm cheile statului și le aruncăm extremiștilor.” Anticipatele și dizolvarea Parlamentului: risc de prelungire a crizei și blocaj bugetar Întrebat despre dizolvarea Parlamentului, senatorul spune că nu știe să fi existat discuții la Cotroceni pe această temă. În opinia sa, alegerile anticipate ar putea prelungi criza, fără să rezolve problema centrală: lipsa unui guvern cu puteri depline, capabil să opereze inclusiv cu instrumente bugetare. Turos invocă și un exemplu din județul Satu Mare, pe care îl reprezintă, susținând că există angajați care nu și-au primit salariile și nu au siguranța locului de muncă, motiv pentru care „este foarte important” să existe guvern și „o rectificare bugetară”, alături de stabilitate bugetară, economică și politică. [...]
