Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul a ridicat plafonul amenzilor CNA până la 440.000 de lei, o schimbare de reglementare care crește semnificativ riscul financiar pentru posturile TV și radio sancționate pentru încălcarea Legii audiovizualului, potrivit Digi24.
Decizia actualizează limitele amenzilor contravenționale în funcție de inflația cumulată de la ultima actualizare, din 2009. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus că hotărârea folosește ca reper evoluția indicelui inflației, iar noile plafoane pot ajunge la 440.000 de lei.
„Este o hotărâre care actualizează cuantumul amenzilor contravenționale aplicate pentru nerespectarea unor prevederi ale Legii audiovizualului în funcție de evoluția indicelui inflației. Este vorba despre raportarea la inflația cumulată de la ultima stabilire a cuantumului acestor amenzi, în anul 2009.”
Pentru faptele prevăzute la articolul 90, alineatul 2, amenzile cresc de la 10.000–200.000 de lei la 22.000–440.000 de lei. În această categorie intră, între altele:
Pentru faptele prevăzute la articolul 91, alineatul 3, amenzile cresc de la 5.000–100.000 de lei la 11.000–220.000 de lei, conform notei de fundamentare. Aceste sancțiuni vizează nerespectarea de către furnizori sau distribuitori de servicii media a unor dispoziții ale legii și a deciziilor cu caracter normativ emise de CNA. În anumite situații, legea prevede transmiterea unei somații, cu stabilirea condițiilor și termenelor pentru intrarea în legalitate.
Actualizarea se bazează pe articolul 92 din Legea audiovizualului, care permite Guvernului să modifice limitele amenzilor în funcție de evoluția inflației.
Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, indicele total al prețurilor de consum pentru perioada august 2009–august 2026 a fost de 220,17%. Aplicat plafonului anterior de 200.000 de lei (pentru sancțiunile de la articolul 90), rezultă un cuantum actualizat de 440.340 de lei, rotunjit în hotărâre la 440.000 de lei.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că lipsa unui guvern poate aduce „costuri” majore României , iar în acest context pune presiune pe decidenți să iasă din logica de „calcule” politice înaintea votului de învestitură, potrivit Digi24 . Premierul interimar spune că relația sa cu președintele Nicușor Dan este „o colaborare instituțională normală” și susține că întâlnirea avută la Bruxelles nu a vizat aranjamente politice sau votul din Parlament pentru noul Executiv. Miza: riscul de blocaj și „costurile” pentru România În contextul discuțiilor despre posibilitatea dizolvării Parlamentului dacă Guvernul Luca Niculescu ar fi respins, Bolojan afirmă că influența președintelui poate conta în ecuația votului, dar insistă că situația a depășit faza declarațiilor și a „împunsăturilor”. „Astăzi avem o realitate, ceea ce înseamnă dificultăți majore și costuri pe care România le poate avea dacă nu avem un guvern.” În aceeași linie, el spune că, atunci când ocupi funcția de premier, obligația principală este față de țară, nu față de câștigul politic. Ce spune Bolojan despre discuția cu Nicușor Dan la Bruxelles Bolojan explică faptul că s-a întâlnit cu președintele miercuri seară, la Bruxelles, după ce participase la deschiderea unui birou al Federației Patronale Române Concordia, gest pe care îl descrie ca semnal de respect și încurajare pentru cei care lucrează și investesc în România. Cei doi au fost cazați la același hotel și au discutat împreună cu membri ai echipelor lor. Potrivit premierului interimar, subiectele au fost legate de agenda zilei următoare, inclusiv viitorul buget al Uniunii Europene și teme care țin de ambele instituții. „Dar nu a fost o discuție de tip politic, de alte aranjamente.” Bolojan mai spune explicit că nu s-a discutat despre susținerea guvernului în Parlament. Guvernul propus și relația președinte–PSD Întrebat despre o posibilă înțelegere între președinte și PSD, Bolojan afirmă că guvernul care urmează să fie supus votului săptămâna viitoare este „un rezultat al deciziilor” luate de Nicușor Dan și PSD, fără să intre în comentarii despre natura unei eventuale înțelegeri. „Guvernul care va fi supus votului săptămâna viitoare, dacă va fi învestit, este un rezultat al deciziilor luate de președintele României și de Partidul Social Democrat .” În acest context, el dă ca exemplu o nominalizare anterioară, susținând că „Guvernul Veștea” nu ar fi fost în interesul PNL, ci „poate” al PSD. „Președintele are o răspundere” pentru ce urmează La final de mandat, Bolojan spune că eventualele mesaje către președinte le transmite direct, ca și până acum, și subliniază că șeful statului, având legitimitatea votului, poartă inevitabil o parte din responsabilitatea pentru evoluțiile din țară. „Președintele României (...) are o răspundere pentru ceea ce se întâmplă în această țară, în mod inevitabil, cu bune și cu rele.” Din informațiile prezentate, următorul punct de inflexiune rămâne votul de învestitură anunțat pentru săptămâna viitoare, pe fondul avertismentului că un blocaj prelungit poate genera costuri pentru România. [...]
Ilie Bolojan spune că nu identifică „o greșeală mare” din mandatul de premier , dar admite că unele decizii „nu au fost perfecte” și descrie un criteriu personal de evaluare a hotărârilor luate la vârful Executivului, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută vineri seară, la Digi24 , după ce premierul interimar a fost întrebat dacă are ceva să-și reproșeze în perioada în care a condus Guvernul. Bolojan a spus că, într-o funcție „atât de importantă”, iei decizii zilnic și că, inevitabil, unele puteau fi mai bune. Cum își descrie Bolojan filtrul de decizie Bolojan afirmă că a încercat să trateze deciziile guvernamentale ca pe unele care ar privi direct propria familie sau propria firmă, iar întrebarea pe care și-ar fi pus-o constant a fost dacă o anumită măsură „este bine pentru familia mea”. „Nu am o greșeală anume mare pe care am făcut-o. Sigur că nu toate deciziile, zecile de decizii zilnice, au fost perfecte. Întotdeauna poți să iei decizii mai bune. Dar tot ce am decis, am decis așa cum țara noastră ar fi familia mea, ar fi firma mea. M-am gândit întotdeauna: este bine pentru familia mea? Asta am decis.” În același răspuns, premierul interimar a adăugat că „poate unele lucruri n-au fost perfecte” și că „altele se puteau face mai bine”, însă a insistat că nu are „ceva anume” pe care să îl indice drept cea mai mare greșeală. De ce contează Mesajul vine într-un moment în care mandatul de premier interimar presupune decizii rapide și cu efecte directe în administrație, iar lipsa asumării unei erori punctuale poate influența modul în care este evaluată responsabilitatea politică pentru deciziile luate în această perioadă. În materialul citat nu sunt oferite exemple concrete de decizii la care se referă Bolojan. [...]
PNL ia în calcul să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară , pe fondul avertismentelor că unele instituții publice sunt aproape de limita de funcționare, potrivit Stiri Pro TV . În stenograme din ședința Biroului Politic Național al PNL, Ilie Bolojan le-ar fi spus liberalilor că, strict politic, partidul nu ar avea interesul să susțină un Executiv dominat de PSD, dar că „responsabilitatea” ar impune încheierea provizoratului. În discuțiile interne, Bolojan ar fi invocat „constrângerile economice și bugetare” ale anului următor și a transmis că nu are „așteptări foarte mari” de la noul guvern. Totuși, liderul PNL a argumentat că România se află de peste cinci luni într-o perioadă de interimat, după demiterea guvernului condus de el prin moțiune de cenzură inițiată de PSD, iar atribuțiile limitate ale unui guvern interimar blochează decizii bugetare majore. Miza: rectificarea bugetară și funcționarea serviciilor publice Potrivit stenogramelor, Bolojan a avertizat că unele instituții au fonduri insuficiente pentru a-și continua activitatea până la finalul anului și că este nevoie de „cel puțin o rectificare bugetară serioasă”, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de un guvern interimar. În exemplificările din ședință, el a indicat presiuni în special în zona serviciilor medicale de urgență: unitatea de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca ar fi avut o alocare inițială de sub 5 milioane lei în 2026, față de peste 10 milioane lei în 2025; la Târgu Mureș, alocarea inițială ar fi fost de sub 4 milioane lei în 2026, comparativ cu 8 milioane lei în 2025. Bolojan a mai spus că unele unități ar fi primit aproximativ 30% din fondurile necesare pentru întreg anul și a avertizat că, fără rectificări, funcționarea „în condiții normale” până la sfârșitul anului ar putea deveni imposibilă. Pe lista problemelor menționate apar și Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, inclusiv din cauza scumpirii carburanților. Conform celor relatate în ședință, prețurile la combustibili ar fi crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, accelerând consumarea bugetelor inițiale. „Nu e calcul politic, e responsabilitate” În stenograme, Bolojan formulează explicit dilema PNL: politic, partidul nu ar avea motive să voteze învestirea, dar menținerea interimatului ar prelungi blocajul administrativ și bugetar. „Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate” Tot în aceeași logică, el ar fi spus că, dacă PNL ar face „exclusiv un calcul strict politic”, nu ar trebui să voteze guvernul. Ce urmează: decizia PNL și votul din Parlament Ședința Biroului Politic Național al PNL a avut loc pentru stabilirea poziției față de Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, care urmează să ajungă la votul Parlamentului marți. În partid există poziții divergente: o parte dintre liberali ar prefera respingerea guvernului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin învestirea pentru a încheia criza politică. Înaintea ședinței, filiala PNL Iași a anunțat că nu susține învestirea și a cerut fie o majoritate „reformistă credibilă”, fie anticipate. Bolojan le-a reamintit colegilor că PNL are cea mai mare pondere dintre cele trei partide din guvernul interimar și, implicit, „principala responsabilitate” pentru această perioadă. [...]
Revenirea Rusiei în discuțiile financiare ale G20, la invitația SUA, riscă să adâncească falia transatlantică pe tema sancțiunilor și să complice coordonarea pe energie și comerț, potrivit Digi24 , care citează CNBC. Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov , a participat joi la reuniunea G20 de la Bangkok , a doua sa prezență fizică la acest format de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. În delegația Rusiei a fost inclusă și viceguvernatoarea Băncii Rusiei, Elizaveta Danilova, conform unui plan de așezare la masă consultat de CNBC; participarea lui Siluanov a fost confirmată de o persoană familiarizată cu situația. Un detaliu cu încărcătură diplomatică: potrivit documentului, delegații ruși au fost așezați între Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite. În același timp, ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, figura ca participant. De ce contează: presiunea sancțiunilor și unitatea Occidentului Miza depășește protocolul. Revenirea Rusiei la masa discuțiilor „pune la încercare” cât de mult poate Washingtonul să reducă presiunea asupra Moscovei fără să se rupă de aliații europeni, în condițiile în care SUA dețin președinția G20 în acest an și au readus Rusia în discuțiile financiare după ani de izolare. În acest context, administrația Trump ar fi propus un acord pentru ridicarea temporară a sancțiunilor asupra importurilor de motorină din Rusia până în aprilie, ceea ce a atras critici din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a aliaților europeni. Valdis Dombrovskis a declarat miercuri pentru CNBC că „acum nu este momentul să se relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei”. Reacția Europei și blocajul din G20 Tensiunile cu europenii nu sunt noi. La reuniunea G20 din august, la Asheville (Carolina de Nord), Klingbeil i-a cerut lui Siluanov să pună capăt războiului și a refuzat să apară alături de el în fotografia de grup; fotografia a fost făcută ulterior fără delegația rusă, după proteste europene. După reuniunea de joi, Klingbeil ar fi spus că nu va trata revenirea Rusiei ca pe o normalizare: „Nu se va pretinde că Rusia se întoarce acum ca membru normal al G20 și că își va ocupa pur și simplu locul la masă din nou – nici cu mine, nici cu ceilalți europeni”. Reuniunea miniștrilor de Finanțe s-a încheiat fără un comunicat comun, pe fondul divergențelor persistente între membri privind conflictul din Orientul Mijlociu, dezechilibrele comerciale și războiul Rusiei cu Ucraina. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care în mod normal ar fi prezidat discuțiile, a lipsit pentru a rămâne la Washington. Ce urmează Întâlnirea de la Bangkok ar fi putut pune bazele unei coordonări mai bune pe teme precum riscurile energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu și îngrijorările legate de datoria publică record din economiile avansate. Următorul test politic și economic pentru coeziunea G20 este summitul liderilor, programat în decembrie, la Miami. [...]
Marile companii din tehnologie au virat zeci de milioane de dolari către un proiect al Casei Albe , într-o campanie de strângere de fonduri care ridică întrebări despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care o parte dintre donatori ar fi avut legături cu contracte guvernamentale sau decizii favorabile, potrivit Libertatea . În total, Donald Trump ar fi strâns 330 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru o nouă sală de bal la Casa Albă , iar documente recente ar indica identitatea donatorilor. Nvidia și Apple ar fi donat câte 25 de milioane de dolari fiecare (aprox. 115 milioane lei). De ce contează: riscul de „pay-to-play” în jurul deciziilor publice Materialul indică faptul că „mai mult de jumătate” dintre donatori ar avea legături cu contracte guvernamentale sau cu decizii favorabile luate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. În acest context, miza nu este doar dimensiunea finanțării, ci percepția că accesul și influența pot fi cumpărate prin donații către proiecte asociate administrației. Un exemplu menționat este Nvidia, care ar fi făcut donația la trei luni după ce administrația Trump ar fi permis companiei să exporte microcipuri avansate către China, în pofida restricțiilor motivate de securitatea națională a SUA. Cine mai apare pe lista donatorilor Pe lângă Nvidia și Apple, sunt menționați donatori din zona marilor corporații și a marilor averi, inclusiv: familia Adelson; Charles Ergen, cofondator Dish Network; companii precum Amazon, Caterpillar, Comcast și T-Mobile. Informațiile despre listă sunt atribuite The Washington Post, citat de Blick, conform articolului. Criptomonede, petrol și aprobări cu miză mare Textul mai arată că sectorul criptomonedelor ar fi contribuit cu 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei), inclusiv 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) de la gemenii Winklevoss, fondatorii bursei de criptomonede Gemini. În paralel, sunt menționate donații din zona petrolului, inclusiv cazul managerului de fonduri speculative Paul Singer, care ar fi donat 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin fundația sa, cu o lună înainte ca fondul său să primească aprobarea unei achiziții de 5,9 miliarde de dolari (aprox. 27,1 miliarde lei) a unei companii petroliere venezuelene. Cei contactați de The Washington Post ar fi negat existența unei legături între donații și beneficiile obținute, însă articolul notează că suprapunerea de calendar „ridică semne de întrebare”. Proiectul: cost estimat de 600 de milioane de dolari Noua sală de bal, parte a aripii de est a Casei Albe, ar avea un cost estimat de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei). Până acum, administrația Trump ar fi strâns „mai mult de jumătate” din sumă, însă întrebările privind transparența și posibile favoruri politice ar rămâne, potrivit articolului. [...]
PNL Iași își asumă un vot împotriva învestirii Guvernului Niculescu-PSD, ceea ce adâncește incertitudinea politică și prelungește blocajul decizional, într-un moment în care partidul cere fie o majoritate „reformistă”, fie alegeri anticipate, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată în unanimitate de Biroul Politic Județean al PNL Iași, care anunță că nu va susține învestirea cabinetului condus de Luca Niculescu , descris în comunicat ca fiind „controlat de PSD”. Liberalii ieșeni susțin că o formulă guvernamentală dominată de PSD nu ar oferi soluții credibile pentru depășirea crizei politice. De ce contează: semnal de fractură internă și risc de prelungire a crizei Poziționarea PNL Iași indică o linie dură față de o eventuală revenire a PSD la controlul guvernării și pune presiune pe negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. În lipsa unei susțineri suficiente pentru învestire, scenariile invocate de organizația județeană rămân limitate la două opțiuni: o majoritate „reformistă” sau alegeri anticipate. În comunicat, PNL Iași argumentează că România nu poate depăși criza actuală „printr-o formulă guvernamentală dependentă de PSD”, partid pe care îl consideră responsabil pentru „blocajele și instabilitatea recentă”. Critici privind componența și mandatul premierului desemnat Organizația județeană contestă componența guvernului propus, invocând „probleme grave de integritate și competență”. Sunt menționate nominalizările Florin Manole, Daniel Zamfir și Alexandru Rogobete, despre care PNL Iași afirmă că ar avea deficiențe administrative sau etice. Totodată, PNL Iași susține că desemnarea lui Luca Niculescu, „un premier fără partid propriu și fără o bază parlamentară independentă”, ar echivala cu acordarea unui „cec în alb” pentru PSD și că influența sa asupra miniștrilor PSD ar fi „aproape nulă”. Mesajul conducerii locale: „nu legitimăm” formula propusă Președintele PNL Iași, Alexandru Muraru, a declarat că partidul nu poate fi folosit pentru „legitimarea” acestei formule politice și că România ar avea nevoie de un guvern „reformist”, nu de unul construit pentru a satisface interesele PSD. Declarațiile lui Muraru sunt atribuite de Libertatea agenției news.ro, care este citată în material. În final, PNL Iași reiterează că ieșirea din criză ar trebui să vină fie prin constituirea unei majorități reformiste „credibile”, fie, dacă aceasta nu se conturează, prin alegeri anticipate. [...]
