Știri
Știri din categoria Diverse
Acordul nuclear SUA–Arabia Saudită riscă să slăbească regimul de neproliferare și să încurajeze state din regiuni tensionate să-și „asigure opțiuni” pentru arme nucleare, pe fondul unei percepții în schimbare asupra energiei nucleare și al îndoielilor privind „umbrela” de securitate americană, potrivit unei analize Digi24.
În centrul îngrijorărilor este acordul anunțat pe 22 iulie, care lasă deschisă posibilitatea ca Arabia Saudită să îmbogățească, în timp, uraniu până la nivel de calitate militară. Contextul e relevant și pentru alte state: în ultimul deceniu, când Turcia și Egiptul au început să construiască centrale nucleare cu tehnologie rusă, SUA le-au cerut să se angajeze că nu vor îmbogăți niciodată uraniu pentru o armă nucleară, însă ambele au refuzat. Analiza este preluată din csmonitor.com.
Experți citați în analiză spun că nu se așteaptă ca o țară să renunțe „imediat” la obligațiile internaționale și să se grăbească să obțină arma nucleară, ca reacție directă la acordul SUA–Arabia Saudită. Totuși, riscul ar fi ca tot mai multe state să ia măsuri de precauție și să facă pași considerați necesari în fața unor amenințări de securitate percepute ca fiind în creștere.
„Nu cred că vom vedea vreo țară care să acționeze imediat [...] pentru a-și abandona obligațiile internaționale și a se grăbi să obțină bomba”, a declarat Kelsey Davenport, director pentru politica de neproliferare la Arms Control Association din Washington.
În Orientul Mijlociu, dar și în nord-estul Asiei și în Europa, combinația dintre instabilitate și percepția unei retrageri a SUA ca garant de securitate ar alimenta întrebări despre durabilitatea „umbrelei nucleare” americane și despre necesitatea unor alternative, potrivit analiștilor citați.
Analiza plasează acordul într-un trend mai larg: cererea energetică în creștere și presiunea schimbărilor climatice împing tot mai multe țări să includă energia nucleară în mixul energetic. În paralel, îngrijorările privind securitatea energetică s-au accentuat după întreruperi ale fluxurilor de energie asociate războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai recent, conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, ceea ce ar fi reaprins interesul pentru nuclear – inclusiv, „ca măsură de siguranță”, pentru opțiuni militare.
Un exemplu menționat este Coreea de Sud, pentru care președintele Donald Trump ar fi acceptat anul trecut ridicarea moratoriului impus de SUA privind producția propriului combustibil nuclear, aparent pentru producția de energie electrică. În acest context, acordul cu Arabia Saudită ar putea deschide calea către producția de combustibil de uraniu în doi ani și ar include o derogare de la inspecții internaționale intruzive, potrivit analizei.
O parte dintre experți avertizează că acordul trebuie aprobat de Camera Reprezentanților și de Senat și că s-ar putea să nu fie încă într-o formă definitivă. În plus, Trump ar insista că înțelegerea va avansa doar dacă Arabia Saudită își normalizează relațiile cu Israelul, condiție descrisă în analiză drept o potențială „pilulă otrăvită” pentru Riad.
În același timp, alți experți avertizează că semnalul transmis într-o regiune aflată în război poate fi destabilizator, mai ales dacă vecinii nu au încredere în restricțiile pe care acordul pretinde că le include.
Analiza notează că acordul ar însemna, în esență, vânzarea către Riad a centralelor nucleare Westinghouse și operarea acestora, iar SUA ar avea sarcina de a-și consolida diplomația regională pentru a descuraja proliferarea.
Miza, potrivit experților citați, este ca administrația americană să convingă actorii regionali că înțelegerea nu reprezintă un „semnal de undă verde” pentru o cursă a îmbogățirii uraniului – altfel, chiar și fără o încălcare imediată a tratatelor, logica „asigurării opțiunilor” ar putea eroda treptat regimul internațional de neproliferare.
Recomandate
Iranul își reconstruiește capacitatea de producție de rachete balistice , în pofida loviturilor SUA și Israelului, prin reluarea asamblării în instalații subterane și folosirea componentelor din stocuri, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Wall Street Journal. Miza este una operațională: dacă producția se stabilizează, eficiența campaniei de lovituri revendicate de Washington și Ierusalim se erodează, iar riscul de reluare a atacurilor cu rachete rămâne ridicat. Oficiali din SUA și din Orientul Mijlociu, citați de WSJ, susțin că Teheranul a repornit producția folosind componente existente și mutând o parte din activitate în subteran. Iranul ar asambla atât rachete cu combustibil lichid (alimentate chiar înainte de lansare), cât și rachete cu combustibil solid (care pot fi păstrate gata de lansare). Producție reluată, dar la un nivel mai redus Potrivit acelorași oficiali, Iranul produce în prezent în cantități mai limitate decât înainte de război, pe fondul avariilor provocate unor instalații industriale necesare fabricării componentelor și rachetelor. În plus, o blocadă navală ar fi complicat importurile de piese și de ingrediente pentru combustibilul solid. Serviciile de informații ar fi identificat activitate în mai multe locații subterane, inclusiv în complexul Khodjir, iar Iranul ar încerca să construiască noi puncte de asamblare subterane pentru a reduce vulnerabilitatea la noi lovituri. Stocurile, factorul-cheie: „câteva sute” de rachete asamblate WSJ notează, pe baza unor surse, că după acordul încheiat cu Donald Trump în iunie, Teheranul ar fi asamblat deja „câteva sute” de rachete folosind componente stocate anterior. Un oficial american a spus că Iranul ar fi reluat probabil producția la un nivel redus după semnarea unui acord preliminar la mijlocul lunii iunie, legat de deschiderea Strâmtorii Ormuz și de începerea negocierilor pentru încetarea războiului. Jim Lamson, cercetător invitat la King’s College London și fost analist CIA, a declarat că Iranul stocase înainte de război componente precum focoase finite, structuri și sisteme de ghidare și control, iar volumul producției depinde de mărimea acestor stocuri și de câte instalații subterane rămân operaționale. „Am putea vorbi despre sute de rachete sau, posibil, mii de rachete”, a spus Lamson. Separat, sursa citată de WSJ menționează o estimare potrivit căreia Iranul ar mai avea „mii” de rachete balistice în arsenal. Mesajele Washingtonului: distrugeri masive, dar fără confirmarea reluării producției Un oficial al Casei Albe nu a răspuns direct dacă Iranul a reluat producția de rachete balistice, însă a afirmat că instalațiile nucleare ale Iranului au fost „distruse complet”, iar forțele militare au fost „grav slăbite”. Sean Parnell, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, a declarat că SUA au „distrus până la 90% din baza industrială a Iranului” în domeniul dronelor, rachetelor balistice și forțelor navale și au redus semnificativ capacitatea de lansare. În același timp, WSJ arată că „distrugerea completă” a programului de rachete ar fi mai dificilă decât au anticipat SUA și Israelul, iar Iranul ar fi folosit perioada de calm din această vară pentru a-și reconstrui capacitățile, considerând că armistițiul ar putea să nu reziste. [...]
PSD apără moțiunea care a demis Guvernul Bolojan și împinge spre desemnarea unui premier , într-un moment în care partidul admite că nu are singur voturile pentru o majoritate, potrivit Stirile Pro TV . Sorin Grindeanu a spus, vineri, la Neptun, că decizia din aprilie nu a fost o greșeală și a cerut ca președintele Nicușor Dan să facă o desemnare de premier pentru testarea majorității în Parlament. Grindeanu a susținut că demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură a fost „un calcul extraordinar de bun” și l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „management defectuos”, despre care a afirmat că „ne-a dus în cap economic”, relatare atribuită de publicație agenției News.ro. „A fost un calcul extraordinar de bun fiindcă (...) acum vedem cu toţii managementul lui Ilie Bolojan (...) Se vede, e un guvern care ne-a dus în cap economic şi de aceea Partidul Social Democrat a hotărât să încerce să schimbe direcţia.” Miza: ieșirea din blocaj printr-o desemnare și un vot în Parlament Întrebat ce ar face în locul șefului statului, liderul PSD a spus că „probabil” ar face o desemnare de premier, chiar și în lipsa unei majorități „clar conturate”, pentru ca aceasta să fie verificată prin votul de învestitură. În aceeași logică, Grindeanu a reiterat că PSD își menține „disponibilitatea de a guverna”, fie printr-un guvern minoritar, fie printr-o formulă „în jurul PSD”, argumentând că partidul are cel mai mare număr de parlamentari, dar insuficient pentru majoritate. Ce înseamnă „guvern în jurul PSD”, în cifrele invocate de Grindeanu Grindeanu a explicat că, în viziunea sa, o astfel de formulă ar presupune adăugarea unor voturi din alte zone politice la cele ale PSD: PSD ar avea „127 de voturi” în acest moment în Senat și Cameră; pentru un „guvern în jurul PSD” ar fi necesare „cel puțin 106–107 voturi” suplimentare, care „poate să vină de la minorități” sau din „alte zone politice”. Anticipatele rămân pe masă Liderul PSD a mai spus că nu exclude varianta alegerilor anticipate, pe fondul „blocajului” politic, deși a precizat că nu știe dacă acesta este „cel mai de dorit” scenariu, dar că partidul ar fi pregătit și pentru această opțiune. [...]
Armata SUA pregătește introducerea unei tehnologii de poziționare fără GPS în vehiculele militare , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra mobilității și coordonării în zone unde semnalul satelitar poate fi bruiat sau falsificat, potrivit Interesting Engineering . Sistemul este furnizat de compania TERN și face obiectul unui contract de 11,26 milioane de dolari (aprox. 50,7 milioane lei), care acoperă două componente: Independently Derived Positioning System (IDPS) și Vehicle Health & Maintenance System (VHMS). Tehnologia urmărește poziția vehiculului și starea de funcționare fără a se baza pe GPS sau pe alte semnale radio (RF), ceea ce ar permite menținerea navigației și a „vizibilității” flotei când semnalele sunt „blocate, imitate (spoofed), degradate sau negate”. De ce contează: navigație și coordonare în condiții de război electronic Miza este reducerea unei vulnerabilități devenite tot mai evidentă în conflictele recente. Publicația notează că operațiunile din Ucraina și Orientul Mijlociu au arătat cât de ușor pot fi perturbate semnalele GPS și ale altor sisteme globale de navigație prin interferențe, negare sau război electronic. În astfel de condiții, perturbarea poziționării poate afecta manevra militară, logistica, platformele autonome și coordonarea între structurile de comandă. Abordarea TERN este să „calculeze poziția în interiorul vehiculului”, reducând dependența de semnale care circulă între sateliți și platforme terestre. Cum funcționează pe scurt: poziționare internă și integrare în comandă-control TERN susține că IDPS „derivă și menține continuu” poziția vehiculului independent de GPS și de alte semnale RF externe și furnizează date de poziționare și navigație atât operatorului, cât și sistemelor de comandă și control asociate. Brett Harrison, președinte și cofondator TERN, a explicat rațiunea tehnică a soluției: „TERN schimbă fundamental ecuația, permițând vehiculelor să-și derive propria poziție din interior.” A doua componentă: monitorizarea stării vehiculului, legată de locație Pe lângă navigație, VHMS monitorizează continuu condiția vehiculului și disponibilitatea operațională și combină aceste informații cu datele de locație, pentru a oferi comandanților o imagine unificată a stării flotei în mediile de comandă existente. Potrivit articolului, această combinație ar putea sprijini și vehicule terestre fără echipaj, sisteme robotizate de logistică, platforme autonome și alte operațiuni militare asistate de inteligență artificială, care au nevoie de poziționare și „readiness” fiabile pe măsură ce preiau mai multe sarcini de navigație și execuție a misiunilor. Ce urmează: trecerea din programe de inovare spre utilizare operațională Implementarea vine după ce TERN a trecut prin mai multe programe de inovare ale Armatei SUA. Compania a participat la xTechOverWatch, fiind selectată din peste 600 de aplicanți, și a obținut un contract SBIR (Small Business Innovation Research) „Direct-to-Phase II” după o evaluare care a implicat militari. Ulterior, TERN a primit un premiu SBIR de faza III prin Army FUZE și Technology Maturation Initiative, iar compania afirmă că procesul a mutat tehnologia din zona de experimentare către implementare operațională în mai puțin de un an. În paralel, TERN spune că aceleași capabilități „definite prin software” ar putea deveni relevante și pentru piețe comerciale, pe măsură ce sistemele autonome avansează. [...]
China și SUA discută un cadru reciproc de reducere a tarifelor , însă materialul disponibil publicat de China Daily nu include detalii despre conținutul negocierilor, calendar, sectoare vizate sau nivelurile de tarife care ar putea fi ajustate. Din perspectiva impactului economic, simpla existență a unor discuții despre un „cadru” (adică un set de principii și pași agreați pentru implementare) contează pentru companii și investitori deoarece ar putea reduce incertitudinea legată de costurile de import-export și de lanțurile de aprovizionare. Totuși, în lipsa informațiilor concrete din sursă, nu se poate evalua ce industrii ar fi afectate, ce volum de comerț ar intra sub eventualele măsuri sau dacă ar fi vorba de reduceri temporare ori permanente. În forma extrasă, pagina conține în principal note de drepturi de autor și informații de licențiere/înregistrare ale site-ului, fără declarații, cifre sau elemente operaționale care să permită o analiză mai precisă a negocierilor. Prin urmare, singura concluzie susținută de sursa furnizată este existența discuțiilor privind un cadru reciproc de reducere a tarifelor, fără alte detalii verificabile. [...]
Inteligența artificială reduce costurile și timpul necesare supravegherii de stat , permițând automatizarea unor activități care înainte cereau echipe întregi de analiști, potrivit Digi24 . Un raport al companiei Anthropic arată că modele din familia Claude au fost folosite în operațiuni legate de guverne din China, Mali și Iran pentru analiză de date, întocmire de dosare și identificarea potențialelor ținte. Informația contează pentru că scade „bariera de intrare” în supraveghere: pe măsură ce modelele AI devin mai performante, guvernele interesate să monitorizeze disidenți, politicieni, jurnaliști sau activiști pot face acest lucru mai rapid și mai ieftin, cu mai puțini oameni și procese mai standardizate. Cum se traduce automatizarea în operațiuni concrete Raportul citat indică mai multe tipuri de utilizări ale modelelor Claude în activități de supraveghere: Mali : un consultant care lucra pentru autorități din zona securității naționale ar fi folosit Claude pentru a crea un sistem care colectează date de la operatorii de telefonie mobilă și întocmește dosare despre persoane . Iran : actori iranieni ar fi folosit Claude pentru a crea și implementa o extensie malițioasă pentru Firefox , care „colecta identitățile utilizatorilor de pe rețelele sociale”. China : un serviciu de informații pentru afaceri religioase și-ar fi redus operațiunile de la „mai multe echipe de analiști” la „un singur birou” care folosește un asistent AI pentru mii de investigații pe lună . Tot în China, autoritățile ar fi folosit Claude pentru a analiza date din rețele sociale, a evalua sensibilitatea politică a postărilor și a selecta ținte pentru ceea ce numeau „control”, care putea include interogatorii coercitive sau monitorizare mai strictă a deplasărilor și comunicațiilor. De ce nu e nevoie de cele mai noi modele pentru efecte mari Un element relevant operațional este că, potrivit raportului, guvernele nu ar fi avut nevoie de acces la cele mai performante modele pentru a-și extinde semnificativ supravegherea. Cazurile descrise ar fi implicat Claude Haiku, Sonnet sau Opus, nu modelele mai noi din clasele Fable sau Mythos. Reacția furnizorului și limita măsurilor de blocare Anthropic spune că a blocat conturile asociate operațiunilor identificate și că și-a întărit măsurile de protecție. Totuși, blocarea accesului la Claude nu garantează oprirea operațiunilor: Jacob Klein, șeful departamentului de informații privind amenințările din cadrul Anthropic, a declarat pentru Axios că unii actori au trecut la modele open-source după ce intervențiile companiei au creat obstacole, iar în Mali guvernul ar fi ajuns să implementeze local platforma folosind alte modele. „Statele autoritare folosesc astăzi inteligența artificială pentru supraveghere, represiune și operațiuni de influență. Nu mai este ceva ipotetic.” În esență, raportul descrie o schimbare de etapă: AI trece de la testare la utilizare curentă în aparatul de supraveghere al statelor, cu efect direct asupra costurilor, volumului de analiză și vitezei cu care pot fi generate „dosare” și liste de ținte. [...]
Ucraina restricționează accesul civililor într-o fâșie de 1 km la granița cu Rusia și Belarus , printr-un „regim special” de frontieră valabil pe durata stării de urgență, măsură care schimbă regulile de circulație și activitate în zona de frontieră, potrivit Digi24 . Regimul se aplică de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus, pe o lățime de un kilometru, iar Guvernul ucrainean spune că restricțiile rămân în vigoare pe întreaga durată a stării de urgență, conform RBC Ukraine . Ce interdicții intră în vigoare în zona de frontieră În perimetrul vizat sunt interzise, potrivit deciziei citate: intrarea, circulația, șederea și rezidența liberă a civililor; desfășurarea oricăror activități care nu au legătură cu respingerea agresiunii armate, apărarea țării sau protejarea frontierei de stat. De ce contează măsura: securitate și control operațional în proximitatea frontierei Guvernul ucrainean justifică decizia prin nevoia de consolidare a capacităților de apărare în contextul războiului pe scară largă cu Rusia. În plus, autoritățile invocă riscul ca teritoriul Belarusului să fie folosit pentru: destabilizarea situației socio-politice în regiunile de frontieră; activități de spionaj și acțiuni subversive; crearea de amenințări la adresa securității naționale a Ucrainei. Totodată, noile reguli urmăresc protejarea civililor și prevenirea prezenței accidentale sau neautorizate într-o zonă de frontieră considerată potențial periculoasă. Cât durează și ce context oferă autoritățile Autoritățile ucrainene precizează că restricțiile sunt temporare și vor fi ridicate imediat după încetarea stării de urgență. În paralel, Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina a transmis că, în prezent, nu există semne că Belarus se pregătește să intre în război împotriva Ucrainei. Pe acest fond, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a reiterat, potrivit articolului, că Minsk s-ar implica doar dacă ar exista o agresiune împotriva teritoriului Belarusului și că „nu are nicio intenție să intre în războiul din Ucraina”. În același timp, Rusia a dislocat pe teritoriul belarus unități ale Brigăzii 101 de rachete, echipate cu racheta Oreshnik, iar lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, a spus recent că Rusia ar putea folosi teritoriul belarus pentru a escalada tensiunile și a desfășura provocări împotriva țărilor NATO. [...]
