Știri
Știri din categoria Curs BNR
Bitdefender a crescut veniturile, dar a intrat pe o traiectorie de profitabilitate mai slabă, cu un profit net în scădere în 2025, în pofida apropierii de pragul de 2 miliarde de lei cifră de afaceri, potrivit Profit.
Compania, controlată de familia de antreprenori Florin și Măriuca Talpeș, a raportat pentru anul trecut afaceri de 1,82 miliarde de lei, în urcare cu 8,6% față de 2024.
În același timp, profitul net a coborât la 217,6 milioane de lei, în scădere cu 9,2% față de anul precedent, semn că avansul veniturilor nu s-a transpus integral în câștiguri.
Pe partea de bilanț, datoriile au urcat cu 9,2%, de la 300,1 milioane de lei la 327,7 milioane de lei, conform datelor prezentate de publicație.
Recomandate
România a devenit singura piață pe minus pentru Hornbach , cu vânzări în scădere în prima jumătate a anului fiscal, pe fondul temperării consumului, potrivit unei analize publicate de Profit . Pentru grupul german de bricolaj, evoluția locală iese din trendul celorlalte piețe, într-un context în care inflația ridicată și creșterea economică redusă apasă asupra cheltuielilor gospodăriilor. Datele citate arată că vânzările comparabile (like-for-like) ale Hornbach în România — adică vânzările din magazinele existente, fără efectul unităților nou deschise — au scăzut cu 4,9% în semestrul fiscal încheiat la 31 august. În perioada similară a anului trecut, compania raportase o creștere de 5,4%. Scăderea s-a văzut și la nivelul primului trimestru al anului financiar curent, când vânzările Hornbach în România au coborât cu 4,4%, conform aceleiași surse. De ce contează pentru piața locală Faptul că România este singura piață cu evoluție negativă la nivelul grupului indică o presiune mai puternică asupra cererii locale din segmentul bricolajului și al amenajărilor, domeniu sensibil la încrederea consumatorilor și la costul vieții. În acest context, încetinirea consumului poate afecta ritmul de creștere al retailerilor care depind de cheltuielile discreționare ale populației. [...]
CEC Bank a urcat profitul net la 418 milioane lei, cu peste 37% în S1, semn că marjele încă țin. Datele publicate de Profit arată o accelerare a câștigului băncii în prima jumătate a anului, într-un context în care sectorul bancar rămâne sub presiunea costurilor și a competiției pe preț. La nivel individual, CEC Bank a raportat un profit net în creștere cu peste 37%, până la 418 milioane lei. La nivel de grup, avansul profitului a fost de 35,5%, potrivit informațiilor citate. De ce contează pentru piață Creșterea profitului indică faptul că banca reușește să-și mențină o profitabilitate ridicată, în pofida unui mediu în care dobânzile și costurile de finanțare pot eroda marjele, iar competiția pentru clienți limitează spațiul de majorare a prețurilor. Pentru investitori și pentru piață, dinamica profitului rămâne unul dintre cei mai rapizi indicatori ai capacității unei bănci de a absorbi șocuri (costuri, taxe, risc de credit) fără să-și frâneze activitatea. Context: ce mai arată datele despre grup Într-un material separat, Economica notează că profitul net al CEC Bank în prima jumătate a anului a crescut cu 37,6%, iar la nivel de grup cu 35,5%, și indică și o creștere a activelor nete ale grupului la 108,51 miliarde lei, de la 99,42 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. (În lipsa detaliilor complete din sursa principală, aceste elemente rămân context secundar.) Ce urmează Următoarea verificare relevantă pentru piață va fi dacă ritmul de profit se menține și în semestrul al doilea, într-un cadru în care costurile și condițiile macro pot influența atât veniturile din dobânzi, cât și cheltuielile operaționale. [...]
Croații de la Enna Solar caută finanțare BERD pentru un proiect solar hibrid la Mihăilești , o mișcare care poate accelera intrarea în operare a unei capacități noi de producție și stocare de energie în România. Potrivit Profit , investiția este prima majoră a grupului croat Enna în afara țării de origine, iar finanțarea vizată ar urma să vină de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Proiectul este descris ca un „solar hibrid” de 87,5 MW/140 MWh la Mihăilești, ceea ce indică o combinație între producția fotovoltaică și stocarea energiei în baterii (MWh – capacitatea de stocare). Compania care dezvoltă proiectul este PVP Cepheus SRL , deținută de Enna Solar. Ce finanțare analizează BERD și care este calendarul BERD analizează acordarea unui împrumut senior (credit cu prioritate la rambursare față de alte datorii) către compania de proiect, însă valoarea împrumutului nu este precizată în informațiile disponibile. Decizia de finanțare ar urma să intre în etapa de aprobare: board-ul BERD va anunța luna viitoare dacă aprobă creditul, conform datelor citate. De ce contează pentru piața locală Dincolo de faptul că este prima investiție majoră externă a grupului Enna, demersul de finanțare la BERD este relevant pentru piața românească prin potențialul de a susține implementarea unui proiect care adaugă atât capacitate de producție , cât și stocare , într-un moment în care integrarea surselor regenerabile pune presiune pe flexibilitatea sistemului energetic. În acest stadiu, informațiile publice se limitează la parametrii proiectului și la faptul că finanțarea este în analiză; nu sunt menționate în material valoarea investiției, termenele de execuție sau data estimată de punere în funcțiune. [...]
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
România mizează pe gaze proprii și pe rolul de coridor regional , iar discuțiile cu SUA pe energie nu vizează cumpărarea de gaze pentru consum intern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , relatate de Profit . Bolojan a respins informațiile potrivit cărora Guvernul ar fi fost „dat jos” la intervenția Statelor Unite din cauza opoziției față de achiziționarea de gaz lichefiat (LNG) dintr-o sursă americană. El a spus că România are un parteneriat cu SUA inclusiv pe energie, iar pe componenta de gaze acesta ar viza, în principal, transportul pe teritoriul național către alte zone din Europa de Est , nu importuri pentru necesarul intern. În același context, premierul a afirmat că România își asigură 80% din resurse din producția proprie și că „de la anul” țara își va dubla capacitatea , aspect cunoscut și acceptat de partenerii americani, conform aceleiași surse. Declarațiile vin pe fondul unor speculații politice legate de relația cu administrația americană și de posibile presiuni comerciale în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul Guvernului indică o linie de politică energetică axată pe creșterea producției interne și pe valorificarea infrastructurii de transport ca avantaj regional, cu implicații directe pentru operatorii din sector și pentru fluxurile de gaze din Europa de Est. [...]
