Știri
Știri din categoria Cripto
Tools for Humanity, proiectul Worldcoin al lui Sam Altman, își reduce operațiunile după probleme de venituri, în pofida unei evaluări post-investiție de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), pe fondul unor controverse de reglementare și etică legate de colectarea datelor biometrice, potrivit IT之家.
În același timp, OpenAI a anunțat că a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO) în SUA, un pas care „ar putea deveni unul dintre cele mai emblematice listări din ultimul deceniu”, notează publicația. Informația despre concedierile de la Tools for Humanity este atribuită de IT之家 unei relatări Business Insider.
Tools for Humanity este compania din spatele proiectului de verificare a identității World, cunoscut pentru dispozitivul său de scanare a irisului (un „glob” metalic) folosit pentru a confirma că utilizatorul este o persoană reală, nu un program automat. În modelul descris, rezultatul scanării este utilizat și pentru verificarea utilizatorilor în tranzacțiile cu criptomoneda Worldcoin.
Deși direcția companiei este descrisă ca fiind „neclară” și contestată, aceasta a atras finanțare care a dus la o evaluare de 2,5 miliarde de dolari, cu participarea unor investitori precum Andreessen Horowitz și Bain Capital, menționează IT之家.
Potrivit informațiilor citate, compania a început să își reducă dimensiunea „din cauza dificultăților de venituri”. IT之家 mai arată că, în SUA, proiectul a încheiat parteneriate cu companii precum Tinder, Zoom și Docusign.
În piețele externe, Tools for Humanity s-a confruntat cu dispute de reglementare și etică. IT之家 indică faptul că, în Kenya, India și Hong Kong, compania ar fi colectat date biometrice oferind în schimb echivalentul a 50 de dolari în Worldcoin (aprox. 230 lei).
Kenya a suspendat complet operațiunile Worldcoin invocând riscuri de confidențialitate și financiare, iar Coreea de Sud a amendat compania cu 830.000 de dolari (aprox. 3,8 milioane lei) pentru presupuse încălcări ale legislației locale privind protecția datelor, mai scrie IT之家.
Recomandate
Grecia pregătește o taxă de 15% pe câștigurile din criptomonede , într-o mișcare care ar aduce activele digitale în codul fiscal, dar fără ca autoritățile să poată estima deocamdată impactul bugetar, din cauza utilizării masive a platformelor din afara țării, potrivit Reuters . Ministerul de Finanțe lucrează la un proiect de lege care ar urma să fie trimis Parlamentului „în lunile următoare”, au declarat pentru Reuters doi oficiali guvernamentali familiarizați cu subiectul. Unul dintre ei a spus că obiectivul este includerea criptomonedelor în sistemul de impozitare al Greciei, în condițiile în care țara nu are în prezent un cadru legal cuprinzător pentru taxarea acestui tip de active. Cum ar urma să funcționeze impozitarea Conform informațiilor citate de Reuters, planul prevede: o taxă de 15% pe câștigurile de capital (profitul obținut din creșterea valorii activului) din criptomonede; primii 500 de euro (aprox. 2.500 lei) din câștiguri ar fi neimpozabili ; taxa nu s-ar aplica minării individuale de criptomonede, dar s-ar aplica dacă activitatea de minare este desfășurată de o entitate înregistrată ca societate . De ce contează și ce rămâne neclar Inițiativa vine într-un context în care statele din Uniunea Europeană nu au un sistem unitar de taxare pentru criptomonede, iar nivelurile de impozitare diferă semnificativ: de la 8% în Cipru până la 30% în Franța, de regulă pe câștiguri de capital, notează Reuters. Pentru Grecia, problema majoră rămâne măsurarea pieței: cei doi oficiali au spus că este „foarte dificil” de estimat dimensiunea investițiilor în criptomonede, deoarece majoritatea investitorilor folosesc platforme din afara țării . În acest moment, nu există o proiecție privind veniturile la buget care ar putea rezulta din noua taxă. [...]
Bitcoin a coborât intraday sub 60.000 de dolari, iar scăderea a declanșat lichidări forțate de ordinul sutelor de milioane de dolari , amplificând presiunea de vânzare într-o piață deja fragilizată. În tranzacționarea de vineri, criptomoneda a atins un minim de 59.099,25 dolari (aprox. 271.000 lei), cel mai scăzut nivel din octombrie 2024. La momentul citat în material, Bitcoin era la 61.514,90 dolari (aprox. 282.000 lei), în scădere cu 3,4% în ziua respectivă. Pe ansamblul săptămânii, declinul cumulat a ajuns la 16%, conform aceleiași surse. Ce a alimentat scăderea: vânzări și lichidări forțate CNBC, indică drept declanșator direct al mișcării faptul că Strategy (compania asociată cu Michael Saylor ) a vândut o mică parte din deținerile sale de Bitcoin. Informația a afectat sentimentul pieței și a dus la lichidări forțate de „sute de milioane de dolari” – închiderea automată a pozițiilor cu levier atunci când garanțiile nu mai acoperă pierderile – ceea ce a accentuat scăderea. Efectul s-a văzut și pe bursă: acțiunile Strategy au închis ziua cu un minus de 6,9%, iar pe întreaga săptămână au pierdut 24%, cea mai slabă performanță săptămânală din noiembrie 2022, potrivit materialului. Factorul de reglementare: amânarea „ Clarity Act ” reduce așteptările Pe lângă șocul de piață, s-au răcit și așteptările legate de politici publice. Un proiect de lege considerat potențial catalizator pentru piața cripto – „Clarity Act”, descris ca „lege privind structura pieței cripto” – ar fi fost împins mai departe în timp din cauza schimbării priorităților legislative și a creșterii divergențelor între parlamentari. În lipsa unor noi vești pozitive, Bitcoin devine mai expus la schimbări de fluxuri de capital și la volatilitatea sentimentului, mai arată sursa. [...]
Bitcoin a coborât spre 60.000 de dolari, pe fondul mutării capitalului către „revoluția AI” , iar investitorii par să prefere acțiunile din tehnologie în detrimentul criptomonedelor, potrivit TVR Info , care citează AFP. Joi, în jurul orei 14:35 GMT (17:35, ora României), bitcoin era în scădere cu 1,61%, la 63.864,17 dolari (aprox. 293.800 lei), aproape de pragul de 60.000 de dolari, nivel sub care nu a mai coborât din octombrie 2024. De ce contează: bitcoin pierde teren în fața acțiunilor legate de inteligența artificială Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote, spune că bitcoin „și-a pierdut brusc atractivitatea” în comparație cu „potențialul de creștere” al companiilor tehnologice, inclusiv producători de cipuri de memorie și firme din zona inteligenței artificiale. Analiștii ByteTree notează că „capitalul este scos din alte sectoare” pentru a finanța investiții precum cele în semiconductori, iar acțiunile companiilor producătoare de semiconductori ar valora, cumulat, 17.000 de miliarde de dolari. În această logică, bitcoin este „în mod clar perceput ca unul dintre perdanții revoluției AI”. Presiuni suplimentare: vânzarea Strategy și așteptările de dobânzi mai mari în SUA De la începutul săptămânii, bitcoin a scăzut cu aproximativ 13%, după ce Strategy (companie cunoscută pentru deținerea a peste 840.000 de bitcoin) a anunțat că a vândut 32 de bitcoin pentru 2,5 milioane de dolari, conform unui document depus la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Potrivit presei de specialitate, este prima vânzare de bitcoin a companiei după 2022, în condițiile în care președintele și cofondatorul Michael Saylor își asumase anterior public că nu va mai vinde niciodată. Ozkardeskaya apreciază că această informație „a fost ultimul cui în sicriu” pentru încrederea investitorilor. În plus, accelerarea inflației pe fondul războiului din Orientul Mijlociu întărește așteptările privind creșterea dobânzilor în SUA, ceea ce face dolarul și obligațiunile emise de Trezoreria SUA mai atractive. Context: de la entuziasmul „Trump” la corecția actuală TVR Info amintește că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în noiembrie 2024, perceput ca susținător al criptomonedelor, a alimentat un val de entuziasm, iar bitcoin a urcat atunci spre 110.000 de dolari. Ulterior, cotația a fost afectată de întârzieri în legislația promisă și de incertitudinea legată de tarifele anunțate de administrația americană, înainte să atingă un vârf de 126.251,31 dolari în octombrie 2025 și să reintre pe scădere. [...]
Comisia Europeană a reluat procedura de infringement împotriva României, cerând transpunerea unor modificări legislative legate de aplicarea Regulamentului MiCA, care stabilește cadrul UE pentru piețele criptoactivelor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: fără transpunere și fără norme naționale de sancțiuni administrative, aplicarea coerentă a noilor reguli pentru criptoactive rămâne incompletă. Comisia Europeană a decis să continue procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României și Poloniei. Motivul: cele două state nu au transpus modificările aduse celei de-a cincea Directive privind cerințele de capital ( Directiva 2013/36/UE ), modificări introduse prin Regulamentul UE 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA), și nu au comunicat normele privind sancțiunile administrative aplicabile în caz de încălcări. Ce legătură are MiCA și de ce contează pentru piața cripto MiCA vizează criptoactivele și serviciile/activitățile conexe care nu sunt reglementate de alte acte legislative ale UE privind serviciile financiare. Potrivit Comisiei, cadrul armonizat urmărește să sprijine inovarea și să permită un tratament proporțional pentru emitenții de criptoactive și furnizorii de servicii de criptoactive care vor să opereze transfrontalier, menținând totodată protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară. În practică, presiunea Comisiei indică faptul că România trebuie să închidă rapid partea de transpunere și să stabilească regimul de sancțiuni administrative, astfel încât regulile europene să poată fi aplicate efectiv. Termene depășite și pașii următori în procedură România și Polonia nu au notificat transpunerea modificărilor până la termenul-limită de 30 decembrie 2024, menționat în scrisoarea de punere în întârziere trimisă de Comisia Europeană la 7 mai 2025. De asemenea, cele două state nu au finalizat punerea în aplicare a regulilor privind sancțiunile administrative până la 30 iunie 2025, termen prevăzut de MiCA. Comisia a trimis acum scrisori suplimentare de punere în întârziere, iar România și Polonia au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele. Dacă răspunsurile nu sunt considerate satisfăcătoare, Comisia poate trece la etapa următoare și poate emite avize motivate. [...]
Bitcoin a coborât sub 63.000 de dolari (aprox. 289.800 lei), pe fondul unei „rotații” a lichidității către acțiuni , într-o nouă corecție care pune presiune pe piața cripto în iunie 2026, potrivit iThome . La momentul publicării materialului, datele CoinMarketCap indicau un preț al Bitcoin de 62.839,78 dolari (aprox. 289.100 lei), în scădere cu 5,91% în ultimele 24 de ore și cu 15,43% în ultimele 7 zile. iThome notează că Bitcoin a atins miercuri cel mai redus nivel din februarie, după episodul de volatilitate puternică din acea lună. Și Ethereum, a doua criptomonedă ca valoare de piață, a scăzut: 1.776,46 dolari (aprox. 8.200 lei), minus 4,36% în 24 de ore și minus 12,15% în 7 zile. De ce contează: competiția pentru capital se mută spre bursă Materialul citează departamentul de tranzacționare al QCP, care pune mișcarea pe seama unei „rotații” a lichidității: pe măsură ce piețele de acțiuni continuă să depășească randamentele cripto, investitorii ar redirecționa capitalul către bursă, iar criptomonedele ar intra în competiție directă pentru finanțare atât cu investitorii „nativi” din cripto, cât și cu administratorii tradiționali de active. „Problema mai amplă este rotația lichidității. Pe măsură ce piața de acțiuni continuă să depășească cripto, criptomonedele se confruntă cu competiție pentru capital.” Context: o nouă rundă de scăderi după șocul din februarie iThome descrie luna iunie 2026 ca un nou episod de scădere abruptă pentru piața globală a criptomonedelor, după prăbușirea de preț din februarie. Publicația caracterizează situația drept un „tsunami istoric de lichiditate”, fără a detalia indicatori suplimentari sau un declanșator unic. În lipsa altor elemente în material, rămâne de urmărit dacă presiunea de vânzare se stabilizează odată cu evoluția piețelor de acțiuni sau dacă ieșirile de capital din cripto continuă în ritmul din ultimele zile. [...]
Creșterea utilizării stablecoin-urilor ar putea întări dominația globală a dolarului și ar putea slăbi capacitatea unor bănci centrale de a-și transmite politica monetară în economie, avertizează Isabel Schnabel , membră în boardul Băncii Centrale Europene , potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință a Băncii Coreei, la Seul. Schnabel a spus că, deși utilizarea stablecoin-urilor (criptomonede legate de un activ, de regulă o monedă, pentru a-și menține o valoare stabilă) este încă relativ redusă, aceasta a crescut rapid, iar modele realizate de analiști indică posibilitatea unei răspândiri accelerate. De ce contează: stablecoin-urile sunt, în majoritate, „dolari digitali” Marea majoritate a stablecoin-urilor sunt ancorate la dolarul american, iar o creștere rapidă a emisiunii ar putea încetini sau chiar inversa declinul din ultimele două decenii al rolului dolarului în lume, arată analiza citată de Reuters. Schnabel a pus accent pe mecanisme care pot consolida această poziție chiar și fără o îmbunătățire a fundamentelor economice ale SUA: „Dominația dolarului ar fi consolidată, nu neapărat datorită unor fundamente economice mai puternice, ci din cauza efectelor de rețea, a scării și a avantajelor de prim venit.” Impact asupra politicii monetare: risc mai mare în economiile cu credibilitate scăzută Potrivit oficialului BCE, efectele ar fi cele mai puternice în țările unde politica monetară „nu are credibilitate”. În astfel de economii, populația ar putea fi atrasă mai ușor de stablecoin-uri bazate pe dolar, ceea ce ar slăbi și mai mult capacitatea băncii centrale de a transmite schimbările de politică monetară către economia reală. Schnabel a descris și un posibil mecanism de tip cerc vicios: cu cât crește preferința pentru stablecoin-uri în dolari în economiile cu probleme de credibilitate, cu atât se reduce eficiența instrumentelor monetare locale. Ce înseamnă pentru Europa: presiune pe rolul euro în finanțele tokenizate Deși impactul ar fi mai mare în economiile vulnerabile, Schnabel a spus că implicațiile pot ajunge și la euro. În timp, dominația persistentă a stablecoin-urilor în dolari ar putea avea consecințe nedorite dacă întărește facturarea în dolari și deținerile globale de lichiditate în dolari. „Dintr-o perspectivă europeană, acest lucru ar putea limita în cele din urmă rolul euro în forme emergente de finanțe tokenizate și în sistemul monetar internațional, mai general.” Context: declinul ponderii dolarului în rezervele valutare Reuters notează că ponderea dolarului în rezervele valutare a scăzut anul trecut sub 57%, de la 70% la începutul anilor 2000, potrivit datelor FMI, pe fondul creșterii ponderii unor monede mai mici. În acest context, Schnabel avertizează că expansiunea stablecoin-urilor ancorate la dolar poate deveni un factor care să refacă influența globală a monedei americane. [...]
