Știri
Știri din categoria Bursă
Acțiunile Alstom s-au prăbușit cu 30% la Paris după retragerea prognozei de cash-flow, un semnal care reaprinde temerile investitorilor privind lichiditatea și nevoia de finanțare suplimentară, potrivit Ziarul Financiar.
Scăderea vine după ce producătorul francez de trenuri și-a retras prognoza privind fluxul de numerar (cash-flow) pentru următorii trei ani. Este al doilea avertisment major legat de lichidități din 2023 încoace, în contextul în care noul director general încearcă să gestioneze proiecte întârziate, notează Reuters, citată de ZF.
Problemele din proiecte au afectat marjele și fluxul de numerar pe termen scurt, alimentând temerile că Alstom ar putea avea nevoie să atragă capital suplimentar și că ratingul său de credit ar putea fi retrogradat, potrivit Reuters.
Compania este evaluată la aproximativ 10 miliarde de euro și a pierdut circa jumătate din valoarea de piață din februarie, ajungând acum la aproximativ o treime din nivelul de la începutul lui 2021.
În rezultatele preliminare publicate joi, Alstom și-a redus ținta de marjă de profit pentru 2026–2027 și a renunțat la obiectivul de flux de numerar liber cumulativ de 1,5 miliarde de euro pentru aceeași perioadă. Compania a explicat că profitabilitatea a fost afectată de „unele proiecte mari de material rulant care avansează mai lent decât se anticipa”.
Potrivit analiștilor Citi, situația este mai gravă decât se așteptau investitorii, chiar dacă existau deja îngrijorări că noul CEO ar putea retrage estimările. Martin Sion, numit în funcție în urmă cu două săptămâni, a spus că grupul se confruntă cu dificultăți de execuție în mai multe proiecte, iar analiștii Barclays estimează că cel puțin 12 proiecte sunt afectate de întârzieri de mai mulți ani.
În România, Alstom este prezentă de circa 30 de ani și are în prezent peste 1.600 de angajați în București, Cluj și Brașov.
Recomandate
Acțiunile Alstom au scăzut cu 30% după retragerea estimărilor de flux de numerar , mișcare care reaprinde riscul perceput de investitori privind o eventuală majorare de capital și presiuni asupra ratingului de credit, potrivit Agerpres . Decizia vine după ce producătorul francez de trenuri a retras estimările privind fluxul de numerar pentru următorii trei ani, al doilea avertisment major începând din 2023, în timp ce noul director general încearcă să rezolve problema proiectelor întârziate, relatează Reuters, citată de Agerpres. Compania, evaluată la 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), a pierdut aproape jumătate din capitalizarea bursieră de la finalul lui februarie, după ce anterior se redresase în urma avertismentului din 2023. Problemele de execuție ale unor proiecte au afectat marjele pe termen scurt și fluxul de numerar, alimentând temerile că Alstom ar putea fi nevoită să-și majoreze capitalul, iar ratingul de credit ar putea ajunge sub presiune. Ce a declanșat reacția pieței Alstom a redus marjele de profit pentru 2026/27 și a retras estimarea privind fluxul cumulat de numerar de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei), argumentând că profitabilitatea a fost afectată de „unele proiecte mari pentru material rulant care au progresat mai lent decât se anticipa”. Ce urmăresc investitorii: lichiditate și rating înainte de refinanțare Analiștii Citi apreciază că investitorii se așteptau la o retragere a previziunilor odată cu instalarea noului director general, Martin Sion , însă consideră că perspectivele preliminare indică o deteriorare a situației. În același timp, ei spun că nu se așteaptă ca Alstom să aibă nevoie de măsuri suplimentare de lichiditate, precum atragerea de capital. Sion, numit în urmă cu două săptămâni, a declarat că grupul se confruntă cu dificultăți la câteva proiecte, iar reprezentanții Alstom nu au dorit să comenteze. Separat, analiștii Barclays avertizează că ratingul de credit al companiei riscă să fie revizuit în scădere înaintea refinanțării obligațiunilor scadente în octombrie 2026. [...]
Planul de listare a Poștei Române ridică semne de întrebare asupra sustenabilității profitului raportat , după ce compania a salutat intenția Guvernului ca pe o validare a „modernizării”, iar sindicatele au acuzat o prezentare selectivă a rezultatelor, potrivit Stirile Pro TV . Poșta Română , una dintre cele mai mari companii de stat, a raportat pentru 2024 un profit net de 70,7 milioane lei și venituri totale de 1,791 miliarde de lei. În același an, numărul mediu de angajați a fost de 20.154, în scădere cu peste 10% față de 2020 (23.045 salariați). Într-un comunicat citat de publicație, reprezentanții companiei susțin că includerea pe lista „exploratorie” de companii analizate pentru listare la bursă confirmă direcția urmată în ultimii ani și că Poșta este „pregătită pentru fiecare etapă” a procesului, cu obiectivul de a valorifica potențialul companiei „în beneficiul singular al statului român”. Sindicatele: profitul din 2024 nu dovedește o performanță „structurală” Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații (FSPC) contestă însă ideea unei traiectorii constante de performanță și spune că datele sunt prezentate public „selectiv”, în funcție de interesele conducerii. Reacția vine după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că a prezentat în ședința de guvern de joi o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, inclusiv Poșta Română. FSPC indică o evoluție „oscilantă” a profitului brut în ultimii ani, pe baza documentelor oficiale ale companiei: 2021: 45,517 milioane lei profit brut 2022: 18,855 milioane lei profit brut 2023: 17,534 milioane lei profit brut 2024: 85,253 milioane lei profit brut Pentru 2024, compania a comunicat și profitul net de 70,7 milioane lei și a descris anul drept „cel mai bun an din istoria sa recentă”. „Problema nu este că există un rezultat bun în 2024. Problema este că, pornind de la un singur an foarte bun, ni se cere să credem într-o poveste continuă de succes (...) nu vorbim despre o performanţă lineară, stabilă şi structurală, ci despre o evoluţie fluctuantă”, arată FSPC, în comunicatul citat. De ce contează pentru bursă În logica unei listări (chiar și a unor pachete minoritare, așa cum reiese din reacția sindicatelor), investitorii se uită nu doar la un vârf de profit, ci la predictibilitatea rezultatelor și la explicațiile din spatele variațiilor. În acest context, disputa dintre management și sindicate mută discuția de la „dacă” Poșta poate fi listată la „cum” ar trebui evaluată performanța financiară prezentată public. Materialul consultat de la Stirile Pro TV este trunchiat în zona finală, astfel că nu reiese integral ce alte argumente sau exemple aduce FSPC în sprijinul acuzației privind „performanța cosmetizată”. [...]
Premierul Ilie Bolojan susține că listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat rămâne pe agenda Guvernului , în pofida criticilor venite din PSD și a intenției social-democraților de a bloca temporar astfel de tranzacții prin lege, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și de piață: dacă proiectul PSD avansează, poate întârzia sau limita listările anunțate, cu efect direct asupra planurilor de finanțare și asupra dezvoltării Bursei de Valori București. Într-un interviu la Radio România Actualități, Bolojan a spus că vânzarea de pachete minoritare este prevăzută în programul de guvernare și că subiectul a fost discutat în ultimele luni cu reprezentanții tuturor partidelor. El a insistat că statul ar urma să rămână acționar majoritar, invocând caracterul strategic al unor companii. De ce contează pentru bursă și pentru finanțele publice Bolojan a argumentat că listările ar putea contribui la lărgirea unei piețe de capital „destul de restrânse”, România fiind încadrată ca piață emergentă. În logica prezentată de premier, acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv cu bani din pensiile private și din fonduri de investiții, ceea ce ar susține lichiditatea și ar aduce investitori instituționali în acționariat. Premierul a legat implicarea mai mare a mediului privat de îmbunătățirea administrării companiilor, printr-o guvernanță mai strictă și o transparență mai mare, cu beneficii „pentru piețele financiare, pentru bugetul de stat și per ansamblu”. Disputa din coaliție: PSD pregătește o interdicție temporară Reacția premierului vine după ce PSD a criticat anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu privind intenția Guvernului de a lista la bursă companii de stat. Ulterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va depune un proiect de lege care să interzică, pentru doi ani, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Potrivit proiectului obținut de HotNews, interdicția ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2027 și ar viza înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și alte societăți unde statul este acționar, indiferent de participație. Sunt prevăzute excepții, între care companiile cu pierderi timp de cinci ani consecutiv, cele aflate în insolvență (declanșată prin hotărâre judecătorească definitivă) și pachetele cu o valoare totală sub 5 milioane lei pentru fiecare entitate. Ce spune programul de guvernare și ce companii sunt vizate În Programul de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități 2025–2028, la capitolul „Guvernanța corporativă în companiile de stat”, este menționată „listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice”. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o „listă exploratorie” de companii care s-ar putea califica pentru listare pe Bursa de Valori București , cu pachete minoritare. Bolojan a mai spus că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate în funcție de profilul fiecăreia și a indicat, între exemple, Hidroelectrica , Romgaz și CEC Bank. Pentru alte companii, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul ar depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. [...]
Guvernul ia în calcul vânzarea de pachete minoritare la companii de stat , iar cumpărătorii ar putea include fondurile de pensii private, ceea ce ar aduce noi emitenți și lichiditate pe piața de capital, potrivit Profit . Premierul Ilie Bolojan a spus că o astfel de vânzare este prevăzută în programul de guvernare și că a fost aprobată „fără obiecții” în ședința Guvernului. Ideea, în forma prezentată, presupune cedarea unor participații minoritare, astfel încât statul să rămână acționar majoritar, pe motiv că unele dintre companii sunt „strategice”. De ce contează pentru bursă: potențială creștere a pieței și a bazei de investitori Bolojan a argumentat că România are „o piață de capital destul de restrânsă”, iar listarea/vânzarea de acțiuni ar putea contribui la dezvoltarea ei. În acest context, premierul a indicat explicit că acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv „din banii, din pensiile private ale românilor”, alături de alte fonduri de investiții. Ce promite Guvernul ca efect operațional în companiile vizate În declarațiile citate, premierul a legat intrarea investitorilor privați de schimbări în modul de administrare al companiilor, susținând că o pondere mai mare de administrare de tip privat ar duce la: administrare „mai bună”, prin presiunea responsabilității față de bani investiți; mai multă transparență în gestionare; un câștig pentru piețele financiare și pentru bugete (formulare rămasă fără detalii în fragmentul disponibil). Ce lipsește încă din informația publică Materialul nu precizează ce companii ar urma să fie vizate, dimensiunea pachetelor minoritare sau calendarul operațiunilor. În lipsa acestor elemente, impactul concret asupra Bursei de Valori București și asupra portofoliilor fondurilor de pensii rămâne, deocamdată, la nivel de intenție politică și direcție de program de guvernare. [...]
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat ar putea crește disciplina de guvernanță și veniturile la buget , fără ca statul să piardă controlul, susține vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o explicație publicată de Antena 3 . Mesajul vine în contextul în care PSD a anunțat că va depune un proiect de lege pentru blocarea, timp de doi ani, a unor astfel de tranzacții, în timp ce Guvernul analizează listarea unor pachete minoritare. Principalul argument invocat este că listarea la bursă nu înseamnă „vânzarea țării”, ci introducerea unor reguli de transparență și responsabilizare: raportări financiare publice trimestriale, aprobarea contractelor importante de către acționari și supraveghere din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În această logică, compania ar deveni mai greu de „capturat” de interese private prin contracte dezavantajoase. Hidroelectrica , exemplul folosit: controlul statului rămâne, regulile se schimbă Vicepremierul folosește Hidroelectrica drept studiu de caz și afirmă că problemele istorice ale companiei nu au ținut de active, ci de administrare și guvernanță, pe fondul unor contracte cu intermediari care „scoteau valoarea din companie”. „Cea mai mare companie de energie din România, pusă pe butuci prin contracte cu intermediari privați care scoteau valoarea din companie cu complicitatea și ajutați de incompetența statului. Activele erau excepționale. Guvernanța? Inexistentă.” În ceea ce privește listarea din iulie 2023, Oana Gheorghiu susține că statul nu și-a redus participația, iar vânzarea a fost făcută de Fondul Proprietatea . „Statul n-a vândut nimic din pachetul său. În schimb, Fondul Proprietatea - un acționar privat - și-a vândut cei 20% ai lui. Statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica.” Impact economic: profituri și dividende mai mari, potrivit vicepremierului Oana Gheorghiu leagă schimbarea de guvernanță de rezultate financiare semnificativ mai bune, indicând o comparație de profit între 2011 și 2023. „Hidroelectrica 2011: profit 6.400.000 lei. Hidroelectrica 2023: profit 6.400.000.000 lei.” Tot la capitolul impact bugetar, vicepremierul afirmă că statul a încasat dividende mai mari după listare: 2022 (pre-listare): 3,06 miliarde lei 2024 (post-listare): 5,03 miliarde lei Ea adaugă că diferența într-un singur an ar echivala cu „peste 1 miliard de euro” (fără a detalia cursul folosit). Cine beneficiază: Pilonul II și investitorii de retail Vicepremierul susține că beneficiile listării ajung și la populație prin expunerea fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) la companie. „Toți salariații cu pensie privată Pilon II sunt deja acționari de facto la Hidroelectrica. Fondurile de pensii dețin împreună 11% din companie. Aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct, în fiecare an, din dividendele Hidroelectrica - prin pensia lor.” În același mesaj, ea indică și un reper de randament pentru investitorii care au cumpărat acțiuni la listare: „+30% în mai puțin de 3 ani”, plus „dividende anuale de 6-8%”. Structura acționariatului prezentată de vicepremier este: 80% statul român, 11% fondurile de pensii, 9% investitori individuali români (54.000) și fonduri internaționale. Miza imediată: dispută politică pe listările viitoare Intervenția vicepremierului apare după anunțul PSD privind un proiect de lege care ar bloca, pentru doi ani, listarea la bursă a unor pachete din companiile de stat, în timp ce Guvernul analizează astfel de operațiuni. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul Guvernului sau companiile vizate, rămâne de urmărit dacă inițiativa legislativă va schimba efectiv planurile de listare și în ce condiții. [...]
Creșterea randamentelor la titlurile de stat pe 10 ani pune presiune pe costul de finanțare al României , într-o zi în care Bursa de Valori București a trecut pe scădere, potrivit Ziarul Financiar . La ora publicării, randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadență de zece ani urca cu 2,4%, semnal care, în mod direct, implică împrumuturi mai scumpe pentru stat. Pe piața de acțiuni, indicele BET cobora vineri după-amiaza cu 1,2%, după ce la începutul ședinței a fost ușor pe plus (0,3–0,4%), conform datelor BVB. Scăderea a fost trasă în principal de corecții pe câteva nume mari din energie și infrastructură. Ce a tras BET în jos Cele mai mari deprecieri din structura indicelui BET erau la: Transgaz : -3,4% Nuclearelectrica: -3,3% TeraPlast: -3,1% Transport Trade Services: -2,4% Digi: -1,9% Banca Transilvania: -1,5% Pe plus se aflau doar Premier Energy (1,6%) și Sphera (0,8%). Scăderi pe toată linia la indici Toți indicii locali erau în teritoriu negativ. BET-BK, indice folosit ca reper de administratorii de fonduri de acțiuni, scădea cu 1,1%, iar BET-FI (care include fostele SIF-uri și Fondul Proprietatea) pierdea 2%. Context politic: tensiuni în coaliție În plan politic, Ziarul Financiar notează accentuarea tensiunilor din coaliția de guvernare, pe fondul discuțiilor despre funcționarea guvernării și posibile reconfigurări ale majorității parlamentare. Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul ar putea participa la o soluție rapidă în cazul unei retrageri de la guvernare și nu exclude preluarea conducerii executivului, în funcție de decizia internă de luni. [...]
