Știri
Știri din categoria Asigurări
ING și Allianz-Țiriac mizează pe reduceri de grup și activare rapidă în aplicație pentru a crește vânzările de asigurări de călătorie, printr-un produs care poate fi configurat și cumpărat direct din Home’Bank, potrivit Economica. Noua poliță, ING Travel Protect, este poziționată ca soluție „digitală” și ușor de emis, inclusiv pentru persoane care nu sunt clienți ING, dacă există datele necesare (nume și CNP).
Produsul este gândit să fie configurat în funcție de destinație, perioada călătoriei și tipul deplasării (vacanță, studii sau muncă). În plus, prin parteneriatul cu Allianz-Țiriac, asigurarea ajunge „direct în aplicație”, iar activarea ar urma să se facă „în doar câteva click-uri și două ore”, conform declarației companiei de asigurări.
Elementul comercial central este discountul pentru călătoriile în doi sau în grup: ING Travel Protect include o reducere de 10% pentru 2–10 persoane, ceea ce o face relevantă pentru familii, cupluri sau prieteni care pleacă împreună.
Pe lângă reducerea standard, banca are o ofertă de lansare valabilă până la 30 iunie: pentru fiecare a treia persoană din grup, clienții primesc înapoi contravaloarea asigurării, virată în cont în luna următoare achiziției.
Pe lângă cheltuieli medicale în străinătate, asigurarea poate include (în funcție de varianta aleasă) sprijin pentru situații precum:
Serviciile sunt susținute de asistență 24/7. Polița poate fi folosită în toate țările, cu excepția României, în condițiile poliței.
Contextul de piață invocat în material indică presiunea financiară a incidentelor medicale în străinătate. Conform datelor UNSAR citate, 84% din despăgubirile achitate pe polițe de călătorie sunt pentru servicii medicale. În primul semestru din 2025, cea mai mare despăgubire a fost de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei), iar totalul celor mai mari 10 despăgubiri a depășit 400.000 de euro (aprox. 2.000.000 lei).
Allianz-Țiriac mai arată că, în 2025, a preluat costuri de peste 21 de milioane de lei pentru daune din vacanțe sau deplasări în străinătate și rezerve aferente, iar peste 80% dintre cazurile medicale au fost soluționate prin decontare directă (asigurătorul plătește furnizorului medical, fără ca turistul să achite din fonduri proprii).
Recomandate
Allianz-Țiriac a raportat pentru 2025 subscrieri de aproape 4 mld. lei și profit net de peste 550 mil. lei , potrivit Ziarul Financiar . Compania, a doua cea mai mare de pe piața locală, indică o creștere de 5,5% a primelor brute subscrise față de 2024, în pofida unui context pe care îl descrie drept dificil. Virgil Șoncutean , CEO al Allianz-Țiriac Asigurări, a spus că 2025 a avut „două semestre foarte diferite”, cu un început de an dificil și o accelerare în a doua parte, iar începutul lui 2026 ar fi „promițător”, cu creștere de două cifre susținută de toate canalele și liniile de business, conform declarațiilor citate de companie. Pe zona de despăgubiri, Allianz-Țiriac a plătit aproape 1,7 mld. lei către asigurați și terți păgubiți, în creștere cu 12,7% față de 2024. Cheltuiala totală cu daunele brute (despăgubiri brute plătite plus variația rezervei de daune brute, avizate și neavizate) a urcat cu 10,9%, până la aproape 2,8 mld. lei în 2025, iar compania arată că, în fiecare zi lucrătoare a anului trecut, aproximativ 900 de clienți au beneficiat de acoperirile asigurării. Din perspectiva indicatorilor prudențiali, rezervele tehnice au depășit 6,6 mld. lei, iar rata solvabilității a fost de 135%, calculată conform Solvency II (regimul european care stabilește cerințe de capital și management al riscurilor pentru asigurători). Compania precizează că profitul net cumulat pentru entitățile de asigurări și pensii a fost de peste 550 mil. lei, aproape 90% fiind generat de activitatea de asigurări. Creșterea din 2025 a fost susținută în principal de asigurările generale non-auto și de asigurările auto, cu un avans al subscrierilor de 6,4% pe ambele segmente, precum și de asigurările de viață tradiționale, unde subscrierile au crescut cu 13,7%. Asigurările de proprietate au urcat cu 8%, până la aproape 396 mil. lei, pe fondul intensificării interesului pentru protecția locuințelor după evenimente naturale cu impact major, mai arată compania. Pe zona pensiilor private, Allianz-Țiriac Pensii Private a încheiat 2025 cu peste 1,7 milioane de participanți la Pilonul II (20,1% din piață) și peste 76.000 de participanți cumulat la fondurile Pilon III (7,6% din piață). Activele nete administrate au ajuns la 41,9 mld. lei la Pilonul II (20,7% din piață), în creștere cu 32,7% față de 2024, respectiv aproape 870 mil. lei cumulat la Pilonul III (11,7% din piață), în creștere cu 25,6%. În plan operațional, compania menționează că a preluat la jumătatea lui 2025 portofoliul Allianz-Țiriac Unit (fosta Gothaer) și a finalizat ulterior fuziunea dintre entități. Totodată, la finalul lui 2025 a semnat tranzacția pentru preluarea Campion Broker, aflată în analiză și aprobare la Consiliul Concurenței și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Allianz-Țiriac mai indică o contribuție directă la bugetul de stat de peste 231 mil. lei, reprezentând taxe, impozite și alte contribuții (inclusiv către FGA, BAAR și ASF). [...]
Transgaz pune în joc până la 34,05 milioane lei pentru asigurări voluntare de sănătate , într-o achiziție multianuală care va acoperi anual între 3.900 și 4.200 de angajați, potrivit Economica . Miza economică este dublă: dimensiunea bugetului și modul în care compania își structurează costurile de beneficii într-un acord-cadru pe patru ani. Cum este construită achiziția și ce volum acoperă Compania intenționează să încheie un acord-cadru cu un singur operator economic, urmând ca ulterior să atribuie patru contracte subsecvente, câte unul în fiecare an. Pachetul de asigurare este gândit pentru a oferi acces la servicii medicale suplimentare pentru angajați. Procedura de atribuire este licitație deschisă , iar criteriul este „cel mai bun raport calitate-preț”. Componenta financiară are o pondere de 80% în evaluare. Ce contează în evaluarea ofertelor: acoperiri medicale punctate Pe lângă preț, ofertele vor fi punctate și în funcție de elemente de acoperire și servicii, inclusiv: acoperirea tratamentelor pentru vicii de refracție prin chirurgie refractivă; extinderea rețelei de furnizori medicali și stomatologici; servicii suplimentare pentru diagnostic și tratament în zona oncologică și pentru boli grave. Calendar și finanțare Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 17 august 2026, ora 15:00. Achiziția nu este asociată unui proiect finanțat din fonduri europene, finanțarea urmând să fie asigurată din surse proprii. Transgaz este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, asigurând transportul intern și internațional, dispecerizarea, precum și activități de cercetare și proiectare în domeniu. [...]
CNAS spune că decontările către farmacii sunt „la zi”, dar are nevoie de 827 milioane lei pentru a închide aprilie , în condițiile în care România a fost trimisă la CJUE pe tema întârzierilor la plată, potrivit Mediafax . Miza pentru piață este una operațională și de cash-flow: ritmul de decontare rămâne dependent de mecanisme bugetare și de alocări de la Finanțe, chiar dacă instituția susține că a eliminat restanțele „istorice”. Ce plăți spune CNAS că a făcut și ce urmează până la final de iulie CNAS afirmă că, la 8 iulie 2026, plățile pentru medicamente sunt „la zi”, cu decontările aferente consumului din luna martie achitate integral. Până la sfârșitul lunii iulie ar urma să fie achitat consumul lunii aprilie. Instituția mai precizează că dispune deja de fonduri pentru a acoperi aproximativ 63% din consumul lunii aprilie, iar pentru diferență indică o sumă de aproximativ 827 milioane lei, pentru care a făcut demersuri la Ministerul Finanțelor astfel încât banii să fie puși la dispoziție până la finalul lunii. De ce ajunge România la CJUE și ce susține CNAS despre cauză Potrivit CNAS, procedura europeană are la bază o sesizare formulată în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzieri la plata medicamentelor înregistrate în perioada anterioară. Instituția susține că procedura vizează „o situație istorică” și nu reflectă situația actuală a plăților. „Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților”, informează CNAS. Blocajul invocat: constrângeri administrative din Legea bugetului CNAS afirmă că, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România „a reușit să elimine întârzierile istorice” și să efectueze plățile în termenul legal. Instituția mai spune că situația actuală nu ar fi determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de „constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat”. În acest context, CNAS anunță că a cerut Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la acest mecanism, argumentând că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată. [...]
Despăgubirile CASCO pentru furtuni au depășit 62,3 milioane lei în 2025 , un nivel care arată presiunea financiară tot mai mare pusă de fenomenele meteo severe asupra asigurătorilor și, indirect, asupra costurilor de protecție pentru șoferi, potrivit Știrile Pro TV , care citează un comunicat UNSAR preluat de News.ro. În total, companiile membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au plătit, în 2025, despăgubiri de peste 62,3 milioane lei din polițe CASCO pentru pagube produse de furtuni. Datele sunt prezentate ca indicator al frecvenței și severității crescute a evenimentelor meteo, cu efect direct în daune auto. Ce spun cifrele despre frecvența daunelor Pe parcursul anului trecut, „în medie, 15 autovehicule și 15 locuințe au fost despăgubite zilnic” în urma furtunilor, conform aceleiași informări. Articolul nu detaliază valoarea despăgubirilor pentru locuințe, dar subliniază ritmul constant al solicitărilor de plată asociate fenomenelor meteo. În același timp, gradul de acoperire rămâne redus: doar circa 10% dintre autovehiculele din România au protecția unei polițe CASCO, potrivit UNSAR. Asta înseamnă că o parte mare din pierderile provocate de furtuni rămân, în practică, în sarcina proprietarilor. De ce contează pentru șoferi și piața de asigurări UNSAR indică drept riscuri tipice pentru mașini grindina, căderea copacilor sau a altor obiecte antrenate de vânt și inundațiile, evenimente care pot genera reparații costisitoare. Mesajul industriei este că, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme, polițele facultative pot transforma o cheltuială majoră într-un cost gestionabil. „Fenomenele meteo extreme nu mai sunt evenimente izolate, ci o realitate cu care ne confruntăm tot mai des. O singură furtună poate genera cheltuieli dificil de suportat din bugetul propriu.” Ce acoperă, în general, o poliță CASCO (în funcție de contract) Alina Bărbulescu , coordonator de secțiuni pentru asigurări generale în cadrul UNSAR, arată că acoperirile depind de clauzele contractuale, iar o poliță CASCO poate include, între altele: fenomene naturale (furtuni, grindină); accidente; vandalism; furt. UNSAR recomandă proprietarilor să discute cu asigurătorul sau distribuitorul de asigurări pentru a înțelege acoperirile disponibile și pentru a alege nivelul de protecție în funcție de valoarea autovehiculului și modul de utilizare. UNSAR reprezintă 22 de companii de profil, cu o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări, conform informațiilor din articol. [...]
Deficitul de protecție financiară ajunge la 165.400 de lei pe familie , în condițiile în care 29% dintre români nu au niciun plan de rezervă dacă un accident sau o boală gravă le-ar reduce veniturile, potrivit Economedia , care citează Barometrul UNSAR -IRES privind percepția riscului și cultura asigurărilor. În rândul celor care iau în calcul un astfel de scenariu, sprijinul financiar rămâne concentrat în jurul cercului apropiat: 47% dintre respondenți spun că s-ar baza pe familie, procent în creștere cu 4 puncte procentuale față de anul anterior. Economiile personale sunt a doua opțiune (36%), iar asigurările de viață vin după acestea. Asigurările de viață sunt menționate de 17% dintre respondenți ca instrument de protecție financiară în cazul unor evenimente neprevăzute, în creștere cu 6 puncte procentuale față de 2025. În același timp, datele indică faptul că numărul contractelor de asigurări de viață în vigoare a depășit 2,2 milioane, pe fondul interesului în creștere pentru acest tip de produse. Ce arată datele despre vulnerabilitatea financiară Pe lângă ponderea celor fără plan de rezervă, barometrul indică un „deficit de protecție financiară” estimat la 165.400 de lei pentru fiecare familie din România, definit ca diferența dintre resursele disponibile și nevoile care pot apărea în situații neprevăzute. Reacția industriei și miza pentru piață Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan , spune că evoluția interesului pentru asigurările de viață este pozitivă, dar lasă loc de creștere a protecției financiare: „Orice familie poate fi pusă, la un moment dat, în fața unui eveniment care îi afectează veniturile. Ne bucură faptul că tot mai mulți români aleg asigurările de viață ca instrument de protecție financiară, însă faptul că aproape o treime dintre respondenți nu au încă niciun plan arată că există încă un potențial important de creștere a gradului de protecție financiară.” Roxana Băluță, coordonator de programe în cadrul UNSAR, leagă reducerea vulnerabilității de educație financiară și politici publice: „Construirea rezilienței financiare ține de un ansamblu de măsuri care includ informare, planificare și acces la instrumente de protecție adecvate. Creșterea nivelului de educație financiară și încurajarea comportamentelor responsabile prin politici publice pot contribui semnificativ la reducerea vulnerabilității financiare a familiilor.” Barometrul UNSAR-IRES este realizat anual și urmărește modul în care românii percep riscurile financiare și nivelul de protecție personală. [...]
Piața asigurărilor private de sănătate a ajuns la 1,2 miliarde de lei în prime subscrise, iar ASF avertizează că digitalizarea fără reguli poate crea excludere. Datele și mesajul vin dintr-o prezentare făcută de președintele Autorității de Supraveghere Financiară , Alexandru Petrescu, la Aspen Healthcare Summit 2026 , potrivit Libertatea . La finalul ultimului an raportat, primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate (inclusiv activitatea sucursalelor) au totalizat 1,2 miliarde de lei , în creștere cu 11% față de anul precedent. În paralel, numărul de contracte active a urcat la 277.294 , de la 246.520 în perioada anterioară, conform datelor centralizate de ASF. În intervenția sa, Petrescu a încadrat creșterea ca semn al unei piețe „încă în formare”, dar cu „direcție” de dezvoltare, insistând că evoluția nu trebuie „supralicitată”, dar nici ignorată. Digitalizarea, între eficiență și risc de excludere Șeful ASF a pus accentul pe rolul tehnologiei în prevenție și în evaluarea riscurilor, însă a avertizat că digitalizarea poate produce și efecte adverse dacă nu este însoțită de reguli și garanții pentru acces echitabil și protecția datelor personale. „Digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”. Ce urmărește ASF pentru „creștere sănătoasă” a pieței Pentru ca asigurările private de sănătate să se extindă fără „confuzie” pentru consumatori, ASF indică cinci direcții pe care le consideră esențiale: Stabilitate financiară – capacitatea asigurătorilor de a-și onora obligațiile contractuale; Transparență – claritate asupra serviciilor cumpărate; Conduită corectă – evitarea clauzelor ascunse și a practicilor care induc în eroare; Inovație responsabilă – tehnologia să servească pacientul, nu doar profilarea de risc; Încredere – condiție de funcționare pentru o piață legată direct de sănătate. În același context, Petrescu a mai arătat că presiunile structurale asupra sistemului medical vor continua, invocând demografia și creșterea costurilor medicale, în timp ce tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe. La eveniment a intervenit și Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România, care a susținut necesitatea digitalizării, iar Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a afirmat că „se pierd 3,5 miliarde de euro pe an” în sistem și că reducerea acestor pierderi ar depinde de implementarea medicinei asistate de inteligență artificială, conform relatării. [...]
