Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Un tren Alstom Coradia a coborât timpul de parcurs Simeria–Sighișoara la 81 de minute, ridicând viteza medie la 125 km/h, un reper care arată efectul concret al modernizării pe una dintre rutele importante din Ardeal, potrivit profit.ro.
Noua performanță a fost obținută cu 3 opriri pe traseu. Publicația notează că este un „record de viteză” pentru circulația cu trenul în România pe această rută.
Pe distanța Simeria–Sighișoara, de 169 km, trenul a realizat un timp de 81 de minute, față de recordul anterior menționat în material: în iunie 2023, un tren Dacia parcurgea aceeași rută în 96 de minute.
Comparativ cu situația de dinaintea modernizării, în „anul-etalon 1995”, durata era de 130 de minute pe aceeași rută, conform Asociației Pro Infrastructură, citată de profit.ro. În termeni relativi, rama electrică este cu 38% mai rapidă decât trenurile din 1995, mai arată sursa.
În paralel, profit.ro amintește că grupul francez Alstom a livrat României prima locomotivă electrică Traxx pentru transport feroviar de pasageri, cu viteză maximă de până la 200 km/h, locomotivă care a parcurs deja etapa de Recepție Preliminară.
Locomotiva face parte dintr-un contract pentru 16 unități semnat în 2024, fiind produsă la uzina Alstom din Kassel (Germania), iar livrările ar urma să continue pe parcursul anului 2026. Separat, în februarie a fost anunțat că CFR Călători a recepționat până atunci, de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară, zece rame noi Alstom Coradia, dintr-un lot de 12.
Recomandate
Ministrul Transporturilor, Ciprian-Constantin Șerban, a anunțat semnarea a trei contracte de finanțare pentru achiziția de vehicule electrice și dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare la Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul de Protecție și Pază (SPP), potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut printr-o postare pe Facebook , iar proiectele sunt finanțate integral din Fondul pentru Modernizare, un instrument european destinat investițiilor în energie și reducerea emisiilor. Conform ministrului, pachetul include atât cumpărarea de vehicule electrice, cât și instalarea punctelor de încărcare necesare operării acestora. Ministrul a încadrat aceste investiții într-o strategie mai largă de reducere a emisiilor și de creștere a eficienței energetice în instituțiile publice, pe fondul presiunilor europene pentru decarbonizare (reducerea emisiilor de dioxid de carbon). Mesajul central este că administrația publică ar trebui să fie prima care adoptă soluții de transport mai puțin poluante. „Astăzi, am semnat trei contracte de finanțare cu Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază. Investițiile, finanțate integral prin Fondul pentru Modernizare, vizează achiziția de vehicule electrice și dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare. Decarbonizarea transportului trebuie să înceapă de la stat. Nu putem cere sectorului privat să accelereze tranziția dacă instituțiile publice nu dau exemplu.” În aceeași postare, ministrul susține că proiectele ar urma să reducă emisiile de CO₂, să scadă costurile de operare și să crească independența energetică a instituțiilor beneficiare. El leagă, totodată, investițiile în mobilitate electrică de obiective mai largi, care țin de securitate și sustenabilitate. Oficialul mai afirmă că ministerul intenționează să continue utilizarea Fondului pentru Modernizare pentru proiecte similare, cu obiectivul unui sistem de transport „mai curat, eficient și sustenabil”. În informațiile publicate nu sunt menționate valori ale contractelor, numărul de vehicule sau termenele de implementare. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne neclară , potrivit Biziday , care citează informații din Associated Press și Bloomberg despre condițiile armistițiului dintre SUA și Iran și despre posibile taxe de tranzit. Associated Press citează „un oficial din regiune, implicat direct în negocieri”, potrivit căruia planul de încetare a focului pentru două săptămâni ar include „o permisiune acordată atât Iranului, cât și Omanului, de a percepe taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz”. Miza este majoră pentru transportul maritim, în condițiile în care strâmtoarea este principala ieșire din Golful Persic. În același timp, notează Bloomberg , „detalii cheie rămân incerte”: Iranul susține că a acceptat două săptămâni de trecere în siguranță, „în coordonare cu forțele sale armate și în cadrul unor limitări tehnice”, în timp ce Donald Trump a vorbit despre „o DESCHIDERE COMPLETĂ, IMEDIATĂ și SIGURĂ”. Nu este limpede dacă părțile au convenit asupra unor plăți de tranzit și nici de când ar urma să se aplice. Armatorii încearcă să înțeleagă rapid condițiile armistițiului, care ar putea debloca temporar Strâmtoarea Hormuz și ar crea o ieșire pentru peste 800 de nave blocate în Golful Persic. Într-o postare separată pe rețelele de socializare, Trump a mai spus că „SUA vor ajuta la creșterea traficului maritim și vor rămâne prezente pentru a asigura fluxul”. Totuși, reacția din piață este prudentă. Bloomberg arată că în Golf sunt peste 800 de nave, cu aproximativ 20 de mii de marinari civili la bord, blocate de mai bine de 40 de zile, iar înainte de declanșarea războiului circa 135 de nave treceau zilnic prin strâmtoare. În primele circa cinci ore de la anunțarea armistițiului (până la ora 8 dimineața), doar două nave au intrat în strâmtoare, dintre care una era un petrolier iranian aflat sub sancțiuni internaționale, ambele îndreptându-se spre apele teritoriale iraniene. „Nu poți reporni fluxurile de transport maritim global în 24 de ore. Proprietarii de petroliere, asigurătorii și echipajele trebuie să creadă că riscul s-a redus de fapt – nu doar s-a întrerupt”, a declarat pentru Bloomberg Jennifer Parker, profesor asociat la Institutul de Apărare și Securitate al Universității din Australia de Vest. Datele Kpler, citate de Bloomberg, indică faptul că navele care transportă combustibili reprezintă cea mai mare parte a flotei blocate: 426 de petroliere cu țiței și carburanți, 34 de nave cu GPL (gaz petrolier lichefiat) și 19 nave cu GNL (gaze naturale lichefiate). Restul transportă materii prime, produse agricole sau containere cu mărfuri pentru comerțul obișnuit. În paralel, presa internațională a relatat că unele nave ar fi tranzitat și anterior, plătind taxe de circa două milioane de dolari per navă, echivalentul a aproximativ 10 dolari pe barilul de petrol transportat. [...]
Alstom a livrat către ARF prima locomotivă electrică Traxx Passenger de serie , parte dintr-un contract pentru 16 unități semnat în 2024, potrivit Digi24 . Compania spune că programul de testare necesar autorizării a fost finalizat, iar locomotiva este pregătită pentru exploatare la viteze de până la 200 km/oră. Livrarea este legată de contractul semnat cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) în ianuarie 2024, iar următoarea etapă este testarea de anduranță la nivel de flotă, care ar urma să înceapă „în următoarele săptămâni”, în paralel cu instruirea mecanicilor. Alstom mai precizează că livrările vor continua pe parcursul anului 2026. „Alstom, lider global în mobilitate inteligentă şi sustenabilă, a livrat prima locomotivă electrică Traxx Passenger de serie produsă pentru Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), marcând un reper important către o nouă generaţie de servicii pentru pasageri – mai curate, mai rapide şi mai eficiente – în baza contractului semnat cu ARF în ianuarie 2024”, anunţă compania. Conform ARF, noile locomotive electrice vor circula pe rute de pe rețeaua feroviară publică electrificată, între care: Dej–Brașov–București–Constanța, Timișoara–Arad–Brașov–București–Constanța, Timișoara–Cluj-Napoca–Iași și Iași/Suceava–București–Constanța. Din punct de vedere tehnic, locomotivele sunt echipate cu două boghiuri (ansamblul de roți și suspensie) cu motoare de tracțiune complet suspendate și pot remorca până la 16 vagoane de pasageri, ceea ce crește capacitatea de transport. Ele sunt dotate și cu ERTMS (Sistemul European de Management al Traficului Feroviar), o soluție de semnalizare și control care urmărește creșterea siguranței și a interoperabilității între rețele. Contractul pentru cele 16 locomotive Traxx include servicii de mentenanță și reparații pe 20 de ani, cu opțiunea de prelungire cu încă 20 de ani. Alstom mai menționează că locomotivele Traxx au fost omologate în 20 de țări, parcurg anual peste 300 de milioane de kilometri și că, din 2000, au fost vândute peste 3.000 de unități. [...]
Ucraina investește peste 14 milioane de euro pentru rute alternative de transport spre Republica Moldova , potrivit G4Media , într-un efort de a proteja logistica regională afectată de atacurile rusești asupra infrastructurii critice. Guvernul de la Kiev a aprobat alocarea a 718 milioane de hrivne (peste 14 milioane de euro) pentru extinderea și securizarea conexiunilor de transport, vizând atât transportul de mărfuri, cât și cel de pasageri către Republica Moldova și, implicit, România. Măsura vine în contextul deteriorării infrastructurii, după bombardamente repetate asupra podurilor, căilor ferate și porturilor. Zonele vizate de investiții Planul se concentrează pe puncte critice afectate de război: Maiaki – unde un pod important a fost distrus la finalul anului 2025, necesitând rute alternative; Yampil–Cosăuți – punct de frontieră ce va fi modernizat pentru a crea o conexiune rutieră de rezervă; coridoarele spre porturile dunărene , esențiale pentru exporturi. Vicepremierul ucrainean pentru reconstrucție, Oleksii Kuleba, a subliniat că aceste investiții sunt necesare pentru menținerea stabilității economice și a mobilității populației în zone vulnerabile. De ce este important proiectul Inițiativa are o dublă miză: Obiectiv Impact Rute alternative reducerea dependenței de infrastructura vulnerabilă Securitate logistică continuitatea transporturilor în condiții de război Conectivitate regională legături mai stabile cu Moldova și România În lipsa acestor soluții, atacurile asupra infrastructurii riscă să blocheze fluxurile comerciale și să afecteze economia regională. Context regional Investiția reflectă adaptarea Ucrainei la condițiile de război, prin dezvoltarea unor rețele de transport redundante. În același timp, proiectul consolidează legăturile logistice cu Republica Moldova și deschide rute alternative către Uniunea Europeană, inclusiv prin România. [...]
Metrorex propune majorarea tarifelor de călătorie cu circa 40% de la 1 mai 2026 , potrivit News.ro , pe baza Proiectului de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. În acest cadru, prețul unei călătorii comune Metrorex–STB ar urma să crească de la 5 lei la 7 lei. Metrorex susține că ajustarea este gândită „diferențiat pe tipuri de titluri de călătorie”, cu obiectivul de a echilibra prețul unitar per călătorie și de a încuraja abonamentele lunare plătite în avans, pe care compania le leagă de acoperirea cheltuielilor de exploatare și de protejarea călătorilor fideli. „Creşterea medie este de cca 40% ceea ce înseamnă o creştere lunară în valoare absolută a veniturilor din transportul călătorilor de cca 10.271,68 mii lei”, precizează Metrorex. Pe partea de titluri Metrorex, proiectul indică, între altele, creșterea biletului unic cu o călătorie de la 4,50 lei la 6,50 lei, a biletului unic de 2 călătorii (120 minute) de la 9 lei la 13 lei și a biletului de 10 călătorii de la 36,50 lei la 49,50 lei. Abonamentele ar urma, de asemenea, să fie majorate: abonamentul de 24 de ore de la 11 lei la 16 lei, cel de 72 de ore de la 31,50 lei la 44,50 lei, iar abonamentul de 7 zile de la 41 lei la 54 lei. Pentru abonamentele pe termen mai lung, Metrorex propune creșterea abonamentului lunar de la 90 lei la 126 lei, a celui pe 6 luni de la 450 lei la 630 lei și a celui anual de la 810 lei la 1.170 lei. În cazul studenților, un abonament cu 10 călătorii cu reducere de 90% ar urma să crească de la 4 lei la 5,50 lei, iar abonamentul lunar redus pentru studenți de la 10 lei la 14 lei. În zona titlurilor comune Metrorex–STB, tariful pentru 1 călătorie ar urca de la 5 lei la 7 lei, pentru 2 călătorii de la 10 lei la 14 lei, iar pentru 10 călătorii de la 40 lei la 55 lei. Totodată, abonamentul comun de 24 de ore ar crește de la 12 lei la 18 lei, cel de 72 de ore de la 35 lei la 50 lei, abonamentul săptămânal de la 45 lei la 60 lei, iar abonamentul lunar de la 100 lei la 140 lei; abonamentul lunar redus (50% pentru donatori de sânge) ar urca de la 50 lei la 70 lei. Compania mai arată că, în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe 2026, veniturile din transportul călătorilor cu metroul sunt estimate la 453.960,00 mii lei, iar ajustarea tarifară ar aduce o creștere lunară de circa 10.271,68 mii lei. Metrorex indică și un impact anual: dacă majorarea intră în vigoare la 1 mai 2026, veniturile din transport ar crește cu aproximativ 100.988,00 mii lei față de 2025, iar veniturile din compensarea reducerilor și gratuităților menționate de companie ar crește cu circa 97.608,00 mii lei față de anul trecut. [...]
Biletul de metrou ar putea crește de la 5 la 7 lei de la 1 Mai , potrivit Mediafax , care citează surse. Măsura ar urma să se aplice în București, în condițiile în care Metrorex a discutat deja propunerea la nivelul conducerii companiei. Decizia de scumpire a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, relatează publicația. În acest moment, însă, majorarea nu este prezentată ca fiind definitivă, ci ca o propunere care urmează să fie evaluată. Contactat de Mediafax, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a spus că inițiativa aparține Consiliului de Administrație al Metrorex și că ministerul va analiza oportunitatea ei. „Este o propunere a CA-ului Metrorex. Vom analiza dacă este sustenabilă această măsură”, a declarat ministrul. Ultima creștere a tarifelor la metrou a avut loc în ianuarie 2025, când prețul unei călătorii a fost majorat de la 3 la 5 lei, iar abonamentele s-au scumpit la rândul lor. La acel moment, scumpirile au fost motivate prin nevoia de echilibrare a bugetului și reducerea cheltuielilor de exploatare. Dacă propunerea va fi menținută și aplicată, noul tarif ar intra în vigoare de la 1 Mai 2026, însă ministrul indică faptul că urmează o analiză privind sustenabilitatea măsurii. Mediafax nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact al aprobărilor sau despre impactul bugetar estimat. [...]
