Știri
Tag: steve jobs

Un cec de 10 dolari semnat de Steve Jobs în 1976 a ajuns la aproape 22.000 de dolari la licitație , un nou exemplu despre cum obiectele cu proveniență verificabilă din istoria timpurie a Apple se transformă în active de colecție cu prețuri disproporționate față de valoarea lor nominală, potrivit IT Home . Documentul, scos la vânzare de casa RR Auction , are o valoare înscrisă de 10 dolari, însă cea mai mare ofertă consemnată înainte de publicarea articolului era de 21.962 de dolari (aprox. 101.000 lei). Licitația urmează să se încheie pe 16 iulie 2026, iar până atunci se înscriseseră 14 participanți. De ce contează: „proveniența” bate valoarea nominală Interesul economic al piesei vine din combinația dintre semnătura lui Jobs și contextul istoric al cecului. Este datat 4 iulie 1976 și este emis pe numele „ Apple Computer Company ”, cu beneficiar „People's Computer Company”. Data coincide cu perioada în care SUA marca bicentenarul. Un alt detaliu care susține valoarea de colecție este adresa tipărită pe cec – „770 Welch Rd., Ste. 154, Palo Alto” – indicată în articol drept primul sediu oficial al Apple. Ce indică detaliile de pe cec Pe document apare și abrevierea „DDJ”, iar publicația notează că aceasta ar sugera o plată către Dr. Dobb's Journal, o revistă de programare, pentru un abonament pe un an. În lipsa altor informații financiare despre obiect (de exemplu, estimări oficiale sau un preț de rezervă), nivelul ofertelor rămâne principalul indicator al cererii din piața de memorabilia tech, iar evoluția până la 16 iulie va arăta dacă interesul se menține sau se accelerează spre finalul licitației. [...]

Metodele informale de interviu pot funcționa ca un filtru operațional pentru „potrivirea” în echipă , nu doar pentru competențe, iar exemplul atribuit lui Steve Jobs arată de ce unele companii încearcă să scoată candidații din scenariile standardizate. Potrivit Antena 3 , cofondatorul Apple folosea uneori așa-numitul „test al berii” ca să evalueze dacă ar putea avea o conversație relaxată cu un candidat, dincolo de CV și răspunsurile pregătite. Ideea, așa cum este prezentată în material, nu era despre alcool, ci despre capacitatea candidatului de a renunța la „masca profesională” și de a purta o discuție naturală. În unele situații, Jobs ar fi scos candidații la o conversație informală, tocmai pentru a vedea dacă relaționarea ar funcționa și în afara cadrului rigid de birou. Cum ar fi arătat „testul berii” în practică Conform relatărilor citate, Jobs pornea discuția cu întrebări simple, de tipul „Ce ai făcut vara trecută?”, menite să deschidă conversația. Nu exista un răspuns „corect”, însă un semnal negativ era dacă dialogul devenea stânjenitor sau aproape inexistent. La final, criteriul se reducea la o întrebare de compatibilitate interpersonală: dacă i-ar fi plăcut să „bea o bere” cu acea persoană și să vorbească relaxat, inclusiv în timp ce se plimbă. Dacă răspunsul era „nu”, acesta era un indiciu pe care un CV nu îl putea oferi. De ce conta, în viziunea lui Jobs: „instinctul” ca limită a interviului clasic Materialul amintește un interviu acordat Fortune în 2008, în care Jobs compara recrutarea cu „căutarea acului în carul cu fân” și spunea că tratează procesul „foarte în serios”. Tot acolo, el afirma că intervievase peste 5.000 de candidați și că simpla competență nu era suficientă pentru a-l convinge. „Așa că, în cele din urmă, totul se bazează pe instinct.” Jobs mai spunea că, dintr-un interviu standard de o oră, există limite privind ce poți afla despre un om, inclusiv cum reacționează „când este pus sub presiune”. Exemple similare: de la „când poți începe?” la testarea comportamentului în situații obișnuite Articolul notează că Jobs nu ar fi fost singurul lider care a ieșit din formatul tradițional al interviurilor. Gary Shapiro, fost CEO al Consumer Technology Association, își întreabă candidații când pot începe, iar un răspuns de tipul „imediat”, în condițiile în care persoana este încă angajată, este interpretat ca semnal de alarmă (ar sugera disponibilitatea de a-și lăsa angajatorul actual „într-o situație dificilă”). Sunt menționate și alte practici neobișnuite folosite de unii directori, cu același scop: observarea comportamentului când dispare cadrul formal, de la modul în care candidatul se poartă cu recepționera până la invitații la cină sau situații în care ospătarul ar greși intenționat comanda. În același registru, Chanel ar pune accent pe personalitate înaintea abilităților, potrivit unei declarații atribuite lui Claire Isnard, fost director de resurse umane al casei de lux, care ar fi spus că persoanele cu „ego-uri mari” nu sunt angajate. Materialul mai amintește și o observație atribuită CEO-ului Amazon, Andy Jassy, potrivit căreia o parte importantă din succes, mai ales în jurul vârstei de 20 de ani, ține de atitudine și de capacitatea de a atrage susținători și mentori. În ansamblu, mesajul comun al acestor exemple este că, în unele organizații, recrutarea urmărește explicit și „compatibilitatea” de lucru — un criteriu greu de cuantificat în testele standard, dar cu efect direct asupra colaborării zilnice. [...]