România cumpără 32 de avioane F-35 pentru 6,5–7,2 miliarde de dolari (fără TVA) - livrările sunt estimate din 2030, cu posibil decalaj de 2–3 ani

România își cumpără accesul la interoperabilitatea NATO prin F-35, chiar dacă livrările pot întârzia : contractul pentru 32 de avioane stealth F-35, estimat la 6,5–7,2 miliarde de dolari fără TVA (aprox. 30–33 miliarde lei), este justificat în primul rând prin integrarea într-o „familie” comună de capabilități aeriene a Alianței, nu printr-o competiție directă cu dronele, potrivit unei analize publicate de Adevărul . România ar urma să primească primele aeronave începând cu 2030, însă există riscul unui decalaj de 2–3 ani, pe fondul întârzierilor de livrare, în condițiile în care producătorii americani „nu mai fac față” comenzilor, conform materialului. De ce contează economic și operațional: compatibilitate, sprijin aliat, infrastructură Generalul (r) Ștefan Dănilă , fost șef al Armatei Române și fost ofițer de aviație, argumentează că avioanele cu pilot rămân relevante chiar în „era dronelor”, iar F-35 își păstrează valoarea operațională pe termen lung. În viziunea sa, un avion de luptă de acest tip este proiectat pentru o perioadă de cel puțin 20 de ani, ceea ce ar însemna că, la momentul livrării, aeronavele nu ar fi depășite „din punct de vedere al uzurii morale”. Miza principală, însă, este interoperabilitatea: aproape toate statele NATO ar urma să fie dotate cu F-35 în intervalul 2030–2035–2040, ceea ce ar pune România în aceeași arhitectură de operare și sprijin cu aliații. În scenariul unui atac asupra României, Dănilă susține că prezența unei flote compatibile ar facilita sprijinul statelor care operează F-35 și utilizarea în siguranță a aerodromurilor românești, „cu toate facilitățile necesare” pentru operarea acestor avioane. De ce nu sunt „înlocuite” de drone, în argumentația din sursă Analiza pornește de la ideea vehiculată de unii analiști că dronele ar putea deveni mai ieftine și la fel de eficiente, reducând relevanța avioanelor cu pilot. Dănilă respinge concluzia că avioanele cu pilot ar dispărea și plasează F-35 în categoria capabilităților de vârf: avion de generația a 5-a, cu mijloace moderne de descoperire și atac și cu profil stealth (invizibilitate radar, pe scurt, reducerea detectabilității de către inamic). „Tehnica evoluează, vedem acum că au un rol important pe câmpul de luptă aparatele fără pilot, dronele (...). Dar asta nu înseamnă că vor dispărea cu totul luptătorii și (...) nici avioanele cu pilot.” Context european: alternativele și întârzierea proiectului FCAS În material sunt menționate drept alternative folosite de alte state europene Rafale (Franța), Gripen (Suedia) și Eurofighter (consorțiu cu Germania, Marea Britanie, Italia și Spania). Dănilă susține că F-35 depășește aceste platforme, invocând diferența de generație (F-35 – generația 5; celelalte – generația 4/4+), precum și conceptul tehnologic. Totodată, articolul notează că proiectul franco-german FCAS (Sistemul Aerian de Luptă al Viitorului), evaluat la peste 100 de miliarde de euro, ar fi întârziat sau chiar anulat „cel mai probabil”, după aproape 10 ani în care „nu s-a mișcat nimic”, ceea ce ar lăsa Europa fără un concurent direct pentru F-35 în viitorul apropiat. Puntea până la F-35: rolul F-16 și modernizările posibile Până la intrarea F-35 în serviciu, Forțele Aeriene Române se bazează pe F-16, pe care Dănilă le consideră o soluție „rezonabilă” și după 2030–2035. El afirmă că aeronavele au încă „peste 1000 de ore de zbor” resursă și, la un consum anual de circa 150–200 de ore, ar putea rămâne valabile „încă 10 ani cel puțin”. Într-o eventuală confruntare cu avioane rusești, chinezești sau iraniene, generalul apreciază că F-16 rămân o soluție, dar indică nevoia de modernizare a unor radare, inclusiv prin trecerea la radar AESA (radar cu scanare electronică activă , care îmbunătățește detectarea și urmărirea țintelor). Ce urmează Calendarul de livrare rămâne un punct sensibil: deși ținta menționată este 2030, sursa indică posibilitatea unei întârzieri de 2–3 ani. În acest interval, continuitatea apărării aeriene ar depinde de menținerea în operare a F-16 și de eventuale modernizări, în paralel cu pregătirea infrastructurii și a personalului pentru trecerea la F-35. [...]