Apărare18 apr. 2026
Ucraina transformă tancurile Leopard 1A5 pentru a rezista atacurilor rusești - Un vehicul a suportat 52 de lovituri și a reușit să se retragă din zona de conflict
Modernizarea Leopard 1A5 cu protecții anti-dronă și senzori îl menține operațional pe front, în pofida vulnerabilităților – un comandant ucrainean descrie un caz în care un astfel de tanc ar fi rezistat la 52 de lovituri, iar echipajul a reușit să-l evacueze din zona de pericol, potrivit Focus . Publicația scrie că Ucraina ar fi transformat Leopard 1A5 – un model vechi – într-un „sistem” adaptat războiului cu drone, prin modificări de protecție și prin adăugarea de senzori. Informațiile sunt atribuite portalului ucrainean de specialitate Mezha , care citează militari dintr-o brigadă specializată; aceștia susțin că sunt mai mulțumiți de Leopard 1 decât de unele modele sovietice, precum T‑64 sau T‑72. Ce spune episodul „52 de lovituri”: reziliență și evacuare, nu invulnerabilitate Conform relatării Mezha, într-un angajament din Donbas un Leopard 1A5 ar fi suportat 52 de lovituri provenite de la „diverse” drone de atac și drone kamikaze, fiind sub foc aproape o zi. Abia după ce intensitatea atacurilor a scăzut, echipajul ar fi ajuns la vehicul, ar fi pornit motorul și ar fi scos tancul avariat, dar încă funcțional, din zona de risc. Focus notează și argumentele operaționale invocate de militari: Leopard 1 ar fi mai rapid decât tancurile sovietice mai vechi, ceea ce ar facilita atât atacul, cât și retragerea sub foc. Totodată, tunul de 105 mm este descris ca fiind precis, iar încărcătorul ar putea introduce un proiectil la fiecare trei-patru secunde, în timp ce unele sisteme automate de pe alte tancuri ar avea un ritm mai lent. Cum se schimbă utilizarea tancurilor: mai mult „din spate”, mai rar în contact direct În paralel, Focus citează portalul finlandez „T&T”, care susține că duelurile clasice între tancuri, cu contact vizual direct, ar fi devenit rare, deoarece dronele detectează aproape orice vehicul aflat aproape de linia frontului și pot iniția atacul. În acest context, multe tancuri ar sta mai în spate și ar avansa doar când partea rusă lansează atacuri mai ample. O parte dintre Leopard 1 ar fi folosite din poziții fixe, într-un rol apropiat de artilerie. Echipajele ar afirma că pot angaja ținte la distanțe de până la 12 kilometri și că ar avea nevoie de mai puține lovituri decât cu tancuri sovietice pentru a obține efecte similare. „Cușca” anti-dronă și senzori: ce modificări sunt descrise Potrivit Mezha, pentru a crește șansele de supraviețuire sub atac repetat, militarii ar fi transformat tancul într-un fel de „cușcă” din metal: un cadru tip grilaj deasupra turelei; protecții suplimentare pe compartimentul motor și în spate, cu bare metalice și lanțuri; blocuri explozive (ERA) pe față și laterale, menite să reducă efectul loviturilor; mănunchiuri de cabluri desfăcute, descrise ca având rolul de a distruge dronele înainte ca încărcătura să ajungă la tanc. Publicația menționează însă și costul operațional: aceste suprastructuri ar reduce semnificativ vizibilitatea echipajului. Ca răspuns, ar fi fost montate camere termice în jurul turelei; patru dintre ele ar furniza o imagine la 360 de grade pe un monitor în interior. Imaginile ar urma să fie transmise și către punctul de comandă prin Starlink , iar Mezha afirmă că inițial zece tancuri Leopard 1A5 ar urma să fie echipate cu acest sistem, cu alte modificări planificate ulterior. [...]