Declinul consumului de pâine în Franța afectează viitorul baghetei - Schimbările în obiceiurile alimentare și apariția neobrutăriilor contribuie la scăderea popularității acestui simbol național

Scăderea consumului de pâine în Franța pune presiune pe modelul economic al brutăriilor , iar bagheta – deși protejată simbolic prin includerea în patrimoniul cultural imaterial UNESCO – nu reușește să oprească declinul, arată o analiză preluată de HotNews . Din punct de vedere istoric, francezii consumau în medie aproximativ 710 grame de pâine pe zi în anii de după al Doilea Război Mondial. Potrivit Federației Antreprenorilor din Panificație, până în 2015 media a coborât la aproximativ 113 grame, iar „astăzi” a ajuns la circa 100 de grame – adică puțin sub jumătate de baghetă pe zi. În plus, un sondaj de consum realizat în 2023 de Confederația Națională a Brutarilor și Cofetarilor din Franța (CNBPF) indică faptul că 36% dintre cei 1.000 de respondenți și-au redus consumul de pâine în ultimii cinci ani. De ce contează: schimbarea obiceiurilor lovește în „rutina” care susținea vânzările Potrivit CNN, citată de HotNews, declinul baghetei este asociat cu schimbarea obiceiurilor alimentare și cu faptul că tinerii își pierd obiceiul de a cumpăra zilnic pâine. Dominique Anract, președintele CNBPF, spune că drumurile zilnice la brutăria din cartier au devenit mai rare, mai ales în rândul generațiilor tinere, care gătesc mai puțin și mănâncă mai des în oraș, inclusiv fast-food. În același timp, pâinea albă feliată, procesată (un produs industrial, gata porționat), câștigă popularitate, ceea ce mută o parte din consum dinspre brutăriile tradiționale către retail. „Neo-brutăriile” schimbă oferta: mai puține baghete, mai multă pâine cu maia O altă tendință descrisă în material este ascensiunea „neo-brutăriilor” – brutării care folosesc cereale vechi și făină organică, coc pâini cu maia (fermentație naturală) și preferă produse cu termen de consum mai lung. Unele reduc producția de baghete sau renunță complet la ele. Un exemplu este „Seize Heures Trente Pâtisserie-Boulangerie”, unde Marion Juhel a decis să nu vândă baghete, argumentând că produsul consumă multă energie, are valoare nutritivă redusă și se învechește repede, ceea ce alimentează risipa alimentară. În loc, brutăria vinde pâini mari cu maia și din cereale integrale, la kilogram, care rămân proaspete mai mult timp. Prețul devine linia de separație între „pâinea de zi cu zi” și specialități Brutarul Éric Kayser , care a construit o rețea de 370 de brutării la nivel global, atrage atenția asupra diferenței de accesibilitate: pâinile de specialitate sunt semnificativ mai scumpe decât bagheta. În material sunt date câteva repere de preț: baghetă simplă: în jur de 1 euro (aprox. 5 lei); baghetă artizanală „de nivel superior”: aproximativ 1,30 euro (aprox. 6,5 lei), care – potrivit textului – este reglementată prin cerința de a fi făcută proaspăt, din făină, apă, sare și agenți de fermentare; pâine de specialitate de 500 g: poate ajunge până la 7 euro (aprox. 35 lei). În această logică, bagheta rămâne produsul „de masă” care poate hrăni mulți oameni, în timp ce o parte din noile brutării se poziționează mai sus, către un public cu venituri mai mari – o schimbare care poate redesena piața, dar și rolul social al brutăriei de cartier. [...]