Știri
Tag: razboi israel-iran

Germania a autorizat exporturi de armament către Israel de 6,6 milioane de euro (aprox. 33 milioane lei) în prima lună a războiului cu Iran , potrivit Economica , într-un nou episod care readuce în prim-plan modul în care Berlinul își calibrează politicile de licențiere într-un context regional tot mai volatil. Aprobările au acoperit perioada 28 februarie – 27 martie, interval descris ca debutul atacurilor lansate de forțele americane și israeliene asupra Iranului. Datele apar într-un răspuns al Ministerului Economiei către interpelările partidului Die Linke (Stânga). Cum se compară cu perioada de după ridicarea restricțiilor legate de Gaza Prin comparație, în primele aproximativ patru luni după 24 noiembrie 2025 – data la care Germania a ridicat restricțiile impuse în timpul războiului din Gaza – au fost acordate licențe de export de 166,95 milioane de euro (aprox. 835 milioane lei), notează Agerpres. Potrivit aceleiași surse, licențele nu includ armament greu (tancuri sau artilerie), ci „alt echipament militar”. Context: restricții, apoi relaxare Exporturile de armament către Israel au rămas un subiect sensibil pentru guvernul german. După atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, Germania a crescut inițial livrările către Israel, ca semn de susținere. Ulterior, pe fondul criticilor privind comportamentul Israelului în Gaza, cancelarul Friedrich Merz a ordonat în august 2025 oprirea exporturilor de armament cu potențial de utilizare în conflict. Embargoul parțial a fost criticat atât în Israel, cât și în interiorul blocului conservator de guvernare din Germania, dar a fost ridicat după circa trei luni și jumătate, în urma acordului de încetare a focului între Israel și Hamas. Chiar și în timpul restricțiilor, Ministerul Economiei a indicat că au fost aprobate licențe de export în valoare de 10,44 milioane de euro (aprox. 52 milioane lei). [...]

Războiul cu Iranul riscă să lovească în stabilitatea energetică globală și să ridice costurile de securitate în regiune, în condițiile în care Teheranul și-a consolidat poziția în Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece „aproximativ 20%” din livrările mondiale de petrol, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera . Textul susține că, la o lună și jumătate de la începutul conflictului, Israel nu a reușit să obțină o înfrângere decisivă a Iranului, în pofida sprijinului american, iar această evoluție ar fi întărit capacitatea Iranului de a proiecta putere în regiune. În plan economic, miza imediată este riscul de perturbare a fluxurilor de țiței și de creștere a primei de risc în prețurile energiei, într-un punct de tranzit critic precum Hormuz. De ce contează Hormuz și ce semnal transmite analiza Potrivit autorului, Iranul ar fi obținut un „câștig geopolitic” prin consolidarea controlului asupra Strâmtorii Hormuz. Chiar și fără a detalia mecanismele concrete, ideea centrală este că simpla percepție a unei poziții mai puternice a Teheranului într-un astfel de nod energetic poate amplifica volatilitatea pe piețele de petrol și poate schimba calculele de risc ale companiilor care depind de rutele din Golf. În același timp, analiza afirmă că războiul a scos la iveală dependența Israelului de sprijin extern: ar fi fost necesară implicarea directă a SUA pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete ale Iranului, în timp ce Israelul nu ar avea capacitatea independentă de a susține o ofensivă de amploare. În această lectură, limitările operaționale pot influența durata conflictului și, implicit, perioada în care riscul asupra transporturilor energetice rămâne ridicat. Implicații regionale: costuri de securitate și presiune pe alianțe Analiza argumentează că efectele depășesc confruntarea Israel–Iran și că acțiunile Israelului ar putea determina o schimbare de abordare la nivelul altor actori regionali, inclusiv un posibil val mai larg de rezistență. Pentru mediul economic, o astfel de dinamică înseamnă, de regulă, costuri mai mari de securitate, incertitudine pentru investiții și o probabilitate mai mare de episoade de întreruperi logistice. Autorul mai susține că fereastra de sprijin „necondiționat” al SUA pentru Israel s-ar putea îngusta, invocând schimbări în opinia publică americană și posibile efecte electorale la alegerile de la mijloc de mandat din 2026 și la ciclul electoral din 2028. Dacă sprijinul american devine mai condiționat, calculele strategice ale părților se pot modifica, cu potențialul de a prelungi incertitudinea regională. Contextul politic invocat: „Israel Mare” și logica escaladării În interpretarea autorului, înfrângerea Iranului ar fi văzută de elitele politice și de securitate israeliene ca un pas-cheie pentru un proiect mai amplu, denumit „Israel Mare”, descris ca o strategie ce urmărește nu doar extindere teritorială, ci și dominanță militară regională și o sferă de influență politică. Analiza trece în revistă elemente precum controlul asupra unor zone și aranjamente de securitate regionale, inclusiv integrarea Israelului în aria de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) , menționând că acest pas ar fi facilitat operarea avioanelor israeliene în regiune prin acces la sisteme de identificare „prieten–inamic”. (Referința indicată în text: Defense News, link către materialul despre CENTCOM: https://www.defensenews.com/global/mideast-africa/2021/09/07/us-central-command-absorbs-israel-into-its-area-of-responsibility/ ) Notă: articolul este un text de opinie; evaluările privind intențiile și rezultatele strategice sunt prezentate ca interpretări ale autorului, nu ca fapte confirmate independent în material. [...]