Netanyahu temperează obiectivele războiului cu Iranul - diferențe strategice tot mai vizibile față de poziția lui Trump

Diferențele de obiective dintre SUA și Israel devin vizibile în războiul cu Iranul , la două săptămâni de la declanșarea operațiunii militare comune, în timp ce Washingtonul și Ierusalimul par să aibă viziuni diferite despre cum ar trebui să se încheie conflictul. Potrivit The New York Times , tensiunile politice dintre președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu devin tot mai evidente pe măsură ce campania militară continuă. Războiul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri aeriene surpriză asupra unor obiective iraniene, vizând în special infrastructura nucleară și sistemele de rachete ale Teheranului. În primele două săptămâni, aviația celor două state a reușit să domine spațiul aerian iranian și să provoace pagube importante capacităților militare ale Iranului. Totuși, diferențele de abordare dintre liderii celor două state devin tot mai clare. În prima sa conferință de presă de la începutul războiului, Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „zdrobește” Iranul și că operațiunea a produs „realizări uriașe” împotriva infrastructurii nucleare și de rachete. Retorica premierului israelian s-a moderat însă față de primele zile ale conflictului. Dacă inițial vorbea despre eliminarea „amenințării existențiale”, acum obiectivul este descris mai degrabă ca reducerea capacităților Iranului, cu speranța că populația iraniană va schimba regimul politic. În același timp, Donald Trump a transmis mesaje contradictorii privind finalul conflictului. Într-un interviu pentru CBS News a afirmat că războiul este „aproape încheiat”, sugerând că luptele ar putea înceta curând. Ulterior, la Fox News Radio, a spus că schimbarea regimului de la Teheran „se va întâmpla”, dar probabil nu imediat. Un punct major de tensiune între aliați a apărut după atacurile israeliene din 8 martie asupra a aproximativ 30 de depozite de combustibil din Iran, o operațiune despre care Axios a relatat că a depășit așteptările Washingtonului. Loviturile au generat coloane uriașe de fum deasupra Teheranului și au atras reacții prudente din partea unor politicieni americani. Senatorul Lindsey Graham, aliat apropiat al lui Trump, a avertizat Israelul să fie atent la țintele energetice, argumentând că industria petrolieră a Iranului ar putea fi necesară pentru reconstrucția economică după eventualul colaps al regimului. În Israel însă, unele voci cer măsuri și mai dure. Liderul opoziției, Yair Lapid, a susținut că infrastructura petrolieră iraniană de pe insula Kharg - responsabilă pentru aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului - ar trebui distrusă complet pentru a paraliza economia țării. Analizele citate de presa americană arată că problema centrală a alianței este lipsa unui obiectiv final comun. Israelul urmărește slăbirea rețelelor militare regionale ale Iranului și eliminarea amenințărilor pe termen lung, inclusiv a grupărilor proxy. Statele Unite au vorbit, pe rând, despre oprirea programului nuclear, capitularea Iranului sau chiar schimbarea regimului, fără a defini clar condițiile de încheiere a conflictului. Această incertitudine creează o situație în care operațiunile militare continuă, dar fără o strategie comună clară privind momentul și condițiile în care războiul ar trebui declarat încheiat. [...]