Apărare16 mai 2026
Mark Rutte cere industriei europene de armament să accelereze investițiile și producția - NATO vizează capacități-cheie și reducerea dependenței de SUA înaintea summitului din iulie
NATO pregătește o accelerare a producției de armament în Europa , prin presiuni directe asupra marilor companii din industrie, într-un demers care poate împinge investițiile în noi capacități și poate reconfigura lanțurile de aprovizionare ale sectorului, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Bruxelles cu reprezentanți ai principalelor grupuri europene din domeniul apărării, pentru a le cere să-și crească investițiile și să-și intensifice producția. Miza este ca alianța să poată arăta rezultate concrete la summitul anual NATO de la Ankara , programat în iulie, într-un context în care NATO vrea să-și consolideze capacitățile militare și, totodată, să răspundă așteptărilor președintelui american Donald Trump, relatează Financial Times. Ce li se cere companiilor și unde se pune accentul Înaintea reuniunii, companiile au fost invitate să transmită informații despre investiții majore și despre cât de repede își pot crește capacitatea de producție. Accentul este pus pe segmente considerate critice: apărare aeriană; rachete cu rază lungă de acțiune. Întâlnirea, descrisă ca neobișnuită prin numărul mare de companii reunite, ar urma să includă producători precum Rheinmetall, Safran, Airbus, Saab, MBDA și Leonardo, conform informațiilor citate de Financial Times. Airbus a precizat că nu comentează detaliile întâlnirilor private, Rheinmetall, MBDA și Leonardo au refuzat să comenteze, iar Safran și Saab nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. De ce contează: investiții înainte de comenzi și reducerea dependențelor Un element important al mesajului pe care Rutte ar urma să-l transmită este că NATO vrea investiții rapide, fără ca firmele să aștepte noi comenzi guvernamentale „semnificative”. În paralel, NATO ar încerca să identifice, împreună cu industria, obstacolele care frânează creșterea producției. Tensiunile dintre guverne și industrie rămân parte din ecuație: companiile au acuzat statele că nu semnează suficiente contracte de achiziții publice pe termen lung, în timp ce guvernele susțin că sectorul nu și-a extins suficient de repede capacitățile. Pe lângă extinderea capacităților (fabrici, personal, materii prime), discuțiile ar urma să atingă și reducerea dependenței de componente din China și Taiwan, potrivit uneia dintre sursele citate. Contextul bugetar și „dovada” de la Ankara La summitul NATO de anul trecut de la Haga, statele membre au acceptat propunerea lui Trump de majorare a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB. Potrivit oficialilor citați, concentrarea summitului de la Ankara pe contracte de armament ar fi menită să arate impactul acelei decizii și să facă majorarea cheltuielilor „mai reală”. Financial Times notează și o estimare cu miză economică majoră: dacă aliații europeni din NATO ar atinge ținta de 5% din PIB, cheltuielile anuale de apărare ar crește cumulat cu 1 trilion de dolari în 2035 față de 2024 (aprox. 4,6 trilioane lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). Un oficial NATO a rezumat direcția printr-o declarație citată de publicație: „Secretarul general se întâlnește periodic cu reprezentanți ai industriei și ai instituțiilor financiare din întreaga alianță pentru a încuraja creșterea producției, inovarea și investițiile, în vederea satisfacerii nevoilor noastre în materie de capacități.” Unde sunt vulnerabilitățile: rachetele cu rază lungă și dependența de SUA Deși Europa a încercat să reducă penuria de muniție, accesul la rachete cu rază lungă de acțiune este prezentat drept una dintre problemele principale. În acest context, Berlinul încearcă să achiziționeze rachete de croazieră americane Tomahawk pentru a-și consolida apărarea împotriva Rusiei, iar în paralel Europa presează companiile locale să accelereze dezvoltarea unor alternative. Materialul menționează și anunțul Pentagonului de la începutul lunii mai privind planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania, pe fondul unei dispute între Trump și cancelarul Friedrich Merz legate de războiul din Iran, precum și consumul de muniție esențială de către SUA. Aceste evoluții sunt descrise ca „semnale de alarmă” pentru europeni privind urgența extinderii capacităților industriale. În plan operațional, NATO ar urmări acorduri-cadru în domenii în care armatele europene depind puternic de SUA: apărare aeriană, rachete cu rază lungă și capabilități de informații și supraveghere (inclusiv sateliți). [...]