Știri
Tag: port constanta

Fermierii cer pragul de 1 leu/kg la orz, dar piața indică sub 0,92 lei/kg în Constanța , ceea ce poate pune presiune pe vânzările rapide la început de campanie, mai ales pentru exploatațiile fără capacități de stocare, potrivit Agrointel . Recoltarea orzului a început în mai multe județe din sudul țării, iar în Dolj startul campaniei agricole de vară a fost făcut public de Direcția Agricolă Județeană . Fermierii mizează pe una dintre cele mai bune recolte de orz, atât ca volum, cât și ca nivel de calitate, dacă vremea rămâne favorabilă. Prețurile din piață: sub pragul cerut de fermieri În discuțiile dintre agricultori, pragul invocat frecvent pentru semnarea contractelor la orzul din 2026 este de minimum 1 leu/kilogram. În același timp, în unele zone sunt semnalate oferte sub acest nivel, iar o parte dintre fermieri spun că nu pot amâna vânzarea din cauza lipsei spațiilor de depozitare sau a scadențelor. În Dolj, sunt fermieri care își valorifică deja producția direct din fermă la 90 de bani/kilogram, cu transport asigurat de cumpărător, conform aceleiași surse. Reperele de preț menționate pentru 15 iunie Pentru luni, 15 iunie, Agrointel indică mai multe niveluri de preț în sud și la export (livrare în port): 825 lei/tonă la bazele Dragalina, Ivănești și Floroaica, operate de Fermele Iliuță; 174 euro/tonă (aprox. 911 lei/tonă) pentru orz DAP Constanța (DAP = preț cu livrare la destinație, în acest caz în port). Context: estimări de recoltă în creștere Semnalele privind producții bune apar și în estimările externe: analiștii Coceral ar vedea recolta de orz în creștere, de la 3,26 milioane de tone la 3,36 milioane de tone în acest an, potrivit articolului. Pentru fermieri, diferența dintre pragul de 1 leu/kilogram și cotațiile din piață la început de campanie rămâne miza imediată: cine poate stoca are mai multă flexibilitate, iar cine nu poate este mai expus la vânzarea „din mers”, la prețurile disponibile local. [...]

Perturbările GPS atribuite unei rețele de sateliți ruși ridică riscuri operaționale pentru transport și infrastructură în Europa , după ce un studiu citat de Antena 3 indică episoade repetate de interferență detectate simultan în mai multe regiuni, inclusiv în Europa, începând din 2019. Potrivit materialului, cercetarea descrie întreruperi scurte ale semnalelor GPS, de regulă între trei și cinci secunde, care ar fi apărut în „zeci de situații” și care, în unele cazuri, au fost înregistrate în același timp la stații din Europa, Groenlanda și Canada. Autorii susțin că aria geografică afectată este atât de mare încât o sursă terestră sau aeriană nu ar putea explica fenomenul, de unde ipoteza unei origini „din spațiu”. Un element cu potențial de impact pentru România este asocierea, la nivel de ipoteză, cu incidentul în care o dronă ucraineană a explodat vineri într-un port românesc, eveniment pe care Sky News (citat de Antena 3) îl leagă de problema bruiajului GPS. În același timp, textul precizează că armatele folosesc frecvent bruiajul și „falsificarea” semnalelor GPS (adică inducerea unor coordonate eronate) ca măsură de protecție împotriva dronelor, însă de obicei efectele sunt localizate, nu pe suprafețe foarte întinse. Ce indică studiul: tipar și sursă probabilă Cercetarea este atribuită lui Todd E. Humphreys , expert în sisteme globale de navigație prin satelit (GNSS) și șef al Laboratorului de Radionavigație de la Universitatea din Texas, Austin , împreună cu alți autori. Studiul ar fi identificat, din 2019, 75 de zile în care s-a înregistrat cel puțin un „eveniment de interferență GNSS tranzitorie pe arie largă”. Autorii mai notează că episoadele au avut loc predominant în zile lucrătoare și în timpul programului de lucru, ceea ce „sugerează implicarea umană”, nu un fenomen aleator. După corelarea momentelor perturbărilor cu sateliții aflați în zonă, analiza indică drept sursă probabilă „o mică constelație de sateliți ruși” aflați pe orbite Molniya („fulger”). Studiul nu afirmă explicit că interferența ar fi intenționată, dar avertizează că, dacă ar fi deliberată, ar însemna „o escaladare calitativă” a interferențelor GNSS. Reacții și confirmări parțiale Moscova a negat în repetate rânduri că ar fi efectuat bruiaj GPS, potrivit articolului. În paralel, The New York Times este citat cu informația că oficiali de rang înalt din Forțele Aeriene ale SUA ar fi fost informați despre interferențe, „conform unei persoane familiarizate cu briefing-ul” care a vorbit sub anonimat. Acea persoană ar fi confirmat că interferența are loc și că rețeaua de sateliți rusă este responsabilă, fără a preciza numărul incidentelor sau intenția. De ce contează pentru Europa și România Dacă perturbările GPS pot fi generate pe arii largi din spațiu, implicațiile depășesc sfera militară: semnalul GPS este o componentă de bază pentru navigație și sincronizare în multiple activități. În acest context, exemplul dronei explodate într-un port românesc este folosit ca ilustrare a modului în care pierderea semnalului poate avea consecințe operaționale, chiar dacă articolul nu indică o legătură demonstrată direct între incident și sateliții identificați în studiu. [...]