Știri
Tag: piata muncii romania

Peste 40% dintre tinerii sub 35 de ani nu au un loc de muncă , potrivit Biziday , care citează un sondaj de opinie realizat de Inscop. Datele mai arată că aproape două treimi dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani consideră că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Ocupare și percepția asupra salariilor Conform sondajului, 43,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani nu au în prezent un loc de muncă . În ceea ce privește nivelul de remunerare, mai mult de un sfert dintre respondenți consideră că locul de muncă nu este bine plătit raportat la costul vieții din România, în timp ce un procent similar spune că este bine plătit. Principalele obstacole indicate în căutarea unui loc de muncă sunt salariile prea mici și lipsa experienței. În ansamblu, rezultatele sugerează o combinație între dificultăți de integrare pe piața muncii și o evaluare critică a raportului dintre venituri și cheltuieli. Locuire și intenția de a pleca în străinătate Sondajul mai indică faptul că 61% dintre participanți au răspuns că nu dețin în prezent o locuință proprie. Peste o treime au spus că locuiesc împreună cu părinții, iar 20% stau în chirie, ceea ce conturează o dependență ridicată de familie sau de piața închirierilor în rândul acestei grupe de vârstă. În același timp, două treimi consideră că munca în străinătate ar fi o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai, însă 70% au declarat că nu intenționează să plece din țară. Diferența dintre percepția asupra oportunităților externe și intenția efectivă de migrație sugerează că, pentru mulți, plecarea rămâne mai degrabă o opțiune teoretică decât un plan concret. [...]

Premierul Ilie Bolojan cere blocarea schemelor „suveică” din subvențiile pentru șomeri , după ce autoritățile au descoperit cazuri în care aceleași persoane au fost angajate succesiv de mai multe firme doar pentru a încasa repetat bani de la stat. Potrivit Digi24 , premierul a cerut Ministerului Muncii să identifice rapid soluții legislative și administrative pentru corectarea vulnerabilităților din programele de sprijin destinate persoanelor aflate în dificultate pe piața muncii. Programul vizat oferă angajatorilor o subvenție de 2.250 de lei pe lună timp de 12 luni pentru fiecare persoană angajată din categorii considerate vulnerabile: șomeri de lungă durată, persoane de peste 45 de ani sau părinți care își cresc singuri copiii. În schimb, firmele sunt obligate să mențină contractul de muncă cel puțin 18 luni . Cum funcționează mecanismul criticat Potrivit premierului, analiza programelor publice a scos la iveală practici care ridică semne de întrebare. În unele cazuri, o persoană este angajată pentru a genera subvenția, iar după o perioadă relativ scurtă își încetează contractul de muncă, de regulă prin demisie. Ulterior, aceeași persoană apare angajată la o altă companie care solicită din nou subvenția. Astfel apare un mecanism repetitiv prin care: aceeași persoană este angajată succesiv la mai multe firme; companiile accesează de fiecare dată subvenția de la stat; integrarea reală pe piața muncii nu are loc. Premierul a calificat acest sistem drept o „schemă de tip suveică” care permite deturnarea scopului inițial al programului. Datele invocate de premier În 2025, statul a subvenționat angajarea a peste 13.200 de persoane prin această schemă. Un element care a atras atenția autorităților este distribuția acestor angajări. Mai mult de jumătate dintre beneficiari – 6.816 persoane – au fost angajați în firme de pază, iar activitatea acestor companii este concentrată în câteva zone ale țării. Domeniu Număr persoane Firme de pază 6.816 Alte sectoare aproximativ 6.400 Zonele unde fenomenul apare frecvent sunt: București și zona limitrofă județul Gorj județul Galați Ministerul Muncii confirmă problemele Ministrul Muncii, Florin Manole , a declarat că informațiile prezentate de premier provin dintr-un raport realizat chiar de minister și transmis înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută. Oficialul a confirmat că datele privind vulnerabilitățile programului sunt reale. Miza reformei Deși impactul bugetar al schemei este estimat la zeci de milioane de lei , premierul susține că problema principală este una de principiu: corectitudinea utilizării banilor publici. Bolojan afirmă că statul trebuie să susțină companiile care creează locuri de muncă reale și stabile, nu mecanisme care permit accesarea repetată a subvențiilor fără rezultate durabile pe piața muncii. Guvernul a cerut Ministerului Muncii să propună rapid modificări pentru a elimina aceste practici. [...]