Tánczos Barna cere ca proiectul de lege privind infracțiunile de mediu să nu penalizeze captările legale de apă pentru irigații - sancțiunile penale ar viza captările ilegale cu daune grave

Proiectul de lege privind infracțiunile de mediu nu ar urma să trimită automat fermierii la închisoare pentru un puț , însă introduce pedepse penale mai dure pentru captările ilegale care produc daune grave, potrivit Agronet . Miza pentru agricultură este delimitarea, în textul final, dintre utilizarea legală a apei pentru irigații și faptele cu impact major asupra mediului și comunităților. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a respins interpretarea potrivit căreia orice fermier care a forat un puț sau folosește o captare pentru irigații ar risca automat închisoarea, într-o declarație prezentată de AGRO TV. „Asta nu înseamnă că intră în pușcărie cei care au forat un puț în curte sau cei care au făcut captări de apă anunțând autoritățile și mergând în anumite limite, pentru a folosi apa pentru irigat.” Ce schimbă proiectul: penalul intră în joc la „daune importante” Proiectul, publicat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la 14 iulie 2026 și aflat în transparență decizională, urmărește transpunerea Directivei europene privind protecția mediului prin dreptul penal. Documentul vizează sancțiuni mai dure pentru fapte grave care afectează apa, solul, aerul și ecosistemele, inclusiv pentru captările ilegale de apă care produc sau pot produce daune importante. În logica prezentată de ministru, diferența nu este existența captării în sine, ci caracterul ilegal și gravitatea efectelor. Ca exemplu, acesta a indicat situația în care o captare fără acorduri poate seca un curs de apă și afecta utilizatorii din aval. „Dacă ai secat un râu, ai făcut captare fără acord din partea autorităților, fără să anunți, iar cei din aval au rămas numai cu amintirea că acolo curgea o apă, o să faci pușcărie.” Pedepse propuse: un sistem gradual, dar încă neaplicabil Forma aflată în dezbatere prevede pedepse care cresc odată cu gravitatea efectelor: între un an și cinci ani de închisoare pentru fapte susceptibile să provoace moartea, vătămarea gravă a unei persoane sau daune importante mediului; între doi și șapte ani dacă prejudiciul semnificativ se produce efectiv; între trei și zece ani pentru distrugeri extinse, ireversibile sau de lungă durată; între zece și 20 de ani dacă infracțiunea de mediu provoacă moartea unei persoane. Aceste limite sunt propuneri într-un proiect și nu se aplică la 22 iulie 2026 , urmând să poată fi modificate în consultarea publică și apoi în procedura de adoptare. Ce cere Ministerul Agriculturii: definiri mai precise Ministerul Agriculturii (MADR) spune că nu a fost consultat înainte de publicarea proiectului și solicită formulări mai precise, astfel încât să fie separate: faptele grave, cu daune semnificative sau ireversibile; încălcările administrative (sancționabile contravențional); activitățile agricole desfășurate legal; situațiile intenționate față de cele săvârșite din culpă. Ministerul Mediului, la rândul său, susține că proiectul vizează criminalitatea gravă de mediu și cazurile în care daunele aduc profituri importante, în condițiile în care sancțiunile actuale nu ar fi suficient de descurajatoare. La ce să se uite fermierii, până la forma finală Până la o versiune revizuită, mesajul central este că proiectul nu schimbă încă regimul juridic, dar poate duce la sancțiuni penale mai severe pentru captările ilegale cu efecte grave. Pentru exploatațiile care folosesc apă subterană sau de suprafață, punctele de urmărit rămân: existența documentelor cerute pentru lucrare și captare; respectarea volumelor și condițiilor aprobate; evidența utilizării apei; evitarea afectării utilizatorilor și ecosistemelor din aval; urmărirea formei finale a proiectului de lege. [...]