Financial Times: războiul din Ucraina aduce costuri interne și tensiuni în elita rusă

Costurile tot mai vizibile ale războiului din Ucraina apasă direct pe stabilitatea regimului Putin , pe fondul unor probleme de securitate la Moscova și al unor semne de disidență în rândul elitelor, potrivit unei analize preluate de Digi24 dintr-un articol de opinie semnat de Gideon Rachman în Financial Times . Parada de Ziua Victoriei de la Moscova, organizată pe 9 mai în format redus, este prezentată ca un semnal politic: Kremlinul ar fi evitat expunerea tancurilor și a echipamentelor grele în Piața Roșie de teama atacurilor cu drone ucrainene. Mesajul implicit, în interpretarea autorului, este că „operațiunea militară specială” nu doar că nu a adus victoria, dar a adus riscuri de securitate chiar în capitala Rusiei. Efecte interne: securitate, infrastructură și presiuni economice Textul indică o serie de consecințe interne pe care Kremlinul ar încerca să le gestioneze, în condițiile în care războiul „a ajuns” la Moscova. Sunt menționate: închiderea frecventă a principalelor aeroporturi din Moscova, pe fondul problemelor de securitate; întreruperi ale serviciilor de internet mobil; asasinate ale unor generali pe străzile capitalei; creșteri ale prețurilor la combustibil în Rusia, puse pe seama atacurilor ucrainene reușite asupra rafinăriilor rusești de petrol. Costul uman și blocajul militar, în lectura serviciilor britanice În planul costurilor, Digi24 redă o declarație atribuită lui Anne Keast-Butler, șefa agenției britanice de informații GCHQ, potrivit căreia aproape 500.000 de ruși ar fi fost uciși în conflict, iar „mulți alții” ar fi fost răniți grav. În analiză, acest nivel al pierderilor este prezentat ca o presiune suplimentară asupra viitorului unei țări cu populație în scădere încă dinaintea războiului. Pe front, autorul notează că Rusia se află într-un război mai lung decât cel purtat de Uniunea Sovietică împotriva Germaniei în al Doilea Război Mondial, fără să fi cucerit întregul Donbas, iar în aprilie ar fi pierdut efectiv teritoriu. Semne de fisură în elită și scenariile de schimbare Analiza susține că situația ar alimenta semne „vizibile” de disidență în rândul elitei ruse, inclusiv punerea sub semnul întrebării a războiului. Este menționat un articol apărut în „Russia in Global Affairs”, care ar fi argumentat că obiectivul de a elimina guvernul pro-occidental de la Kiev este „fundamental imposibil de atins” fără ocuparea integrală a Ucrainei și ar fi sugerat că o pace negociată ar fi în interesul Rusiei. În ceea ce privește riscul politic pentru Vladimir Putin, materialul trece în revistă precedente istorice în care eșecurile militare au fost urmate de schimbări politice majore în Rusia, dar subliniază că mecanismul concret prin care liderul de la Kremlin ar putea fi înlăturat rămâne greu de identificat. Un punct central este revolta din 2023 condusă de Evgheni Prigojin, fondatorul Wagner, descrisă drept momentul în care Putin ar fi fost cel mai aproape de a-și pierde puterea de la preluarea președinției în decembrie 1999. După eșecul revoltei și moartea lui Prigojin într-un accident de avion „nu foarte misterios”, Putin ar fi întărit controlul asupra forțelor armate. Totuși, scenariul considerat cel mai probabil în analiză rămâne o divizare în interiorul elitei, care ar necesita o „masă critică” de actori convinși că războiul merge prost și trebuie încheiat. În acest context este citat Alexander Gabuev de la Carnegie Russia Eurasia Center, care descrie elita ca fiind alcătuită din loialiști selectați, cu „kompromat” (material compromițător) folosit ca instrument de descurajare, cu comunicare insuficientă între ei pentru a conspira și aflați de ani de zile pe liste de sancțiuni occidentale — ceea ce ar face rămânerea alături de Putin să pară, pentru mulți, opțiunea mai sigură. În concluzie, analiza argumentează că Rusia ar fi fost plasată pe o traiectorie „nesustenabilă” în Ucraina, iar presiunea cumulată — militară, socială și economică — ar putea amplifica tensiunile interne, chiar dacă obstacolele pentru o schimbare de putere sunt descrise ca fiind „uriașe”. [...]