HORA: restaurantele din România ar putea introduce pauze între prânz și cină („siesta”) - economiile la energie trebuie cântărite față de vânzările pierdute și efectele în lanț la aprovizionare

Restaurantele iau în calcul pauze între prânz și cină ca să reducă costurile , dar câștigul real trebuie pus în balanță cu vânzările pierdute și cu dificultățile de organizare, potrivit unei analize Agronet . Discuția pornește de la ideea unui program „fragmentat”, similar cu modelul din Spania, pe fondul presiunii tot mai mari a cheltuielilor, în special cu energia. Radu Tănase, director executiv al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) , a declarat pentru G4Media că unele localuri ar putea suspenda activitatea în intervalele cu puțini clienți sau chiar în anumite zile ale săptămânii. Nu este vorba despre o decizie pentru întreg sectorul și nici despre o schimbare legislativă, ci despre opțiuni comerciale care ar urma să fie evaluate de fiecare restaurant. De ce „siesta” nu înseamnă automat economii Activitatea restaurantelor are, de regulă, două vârfuri – la prânz și seara – iar între ele încasările pot scădea. În schimb, o parte din consumul de energie rămâne: bucătării, ventilație, spații frigorifice, iluminat și alte echipamente funcționează chiar și când sala e aproape goală. În acest context, o pauză de două-trei ore ar putea reduce unele cheltuieli și ar oferi și un respiro operațional înaintea serviciului de seară. Totuși, analiza arată că închiderea nu poate fi „totală”: refrigerarea, păstrarea alimentelor și anumite pregătiri trebuie menținute, ceea ce limitează economiile posibile. Impactul diferă în funcție de tipul de restaurant și de modelul de business. Un local care are livrări la domiciliu sau preparate cu gătire lentă poate economisi mai puțin decât unul axat exclusiv pe servirea în sală. Presiunea energiei și opțiunea de a închide o zi pe săptămână Agronet amintește că prețul mediu al energiei electrice din România a crescut de la 45 la 136 de euro/MWh după pandemie (aprox. 225–680 lei/MWh), un indicator general care nu reflectă neapărat tariful fiecărui restaurant, dar explică interesul pentru reducerea orelor „neproductive”. Pe lângă pauza din timpul zilei, Tănase estimează că unele restaurante ar putea renunța la funcționarea în zile cu trafic redus, în special lunea și marțea, pentru a concentra personalul și stocurile în perioadele cu cerere mai mare. Analiza notează că o zi întreagă închisă poate fi mai ușor de administrat decât o pauză zilnică, pentru că permite planificarea mentenanței, curățeniei generale și recepției mărfurilor. Efectele posibile, așa cum sunt descrise în material, includ: reducerea consumului de energie și a cheltuielilor când sala e aproape goală; un program mai previzibil pentru angajați; diminuarea pierderilor din ingrediente perisabile nevândute; pierderea unor clienți care se pot orienta spre alte restaurante; mutarea unei părți din cerere către servirea rapidă și livrări. Efecte în lanț: comenzi mai concentrate la furnizori Schimbarea programului ar putea afecta și lanțul de aprovizionare: distribuitorii de carne, lactate, legume-fructe, băuturi și produse procesate ar putea primi comenzi mai concentrate înaintea perioadelor aglomerate, iar orele de recepție ar trebui renegociate. Pentru producătorii și distribuitorii de alimente proaspete, o planificare mai precisă poate reduce retururile și pierderile, dar există și riscul ca restaurantele să reducă volumele comandate dacă programul mai scurt reflectă, de fapt, o scădere mai amplă a consumului. Agronet leagă această posibilitate de un context mai larg, în care cumpărătorii se orientează către promoții și produse mai ieftine. Ce ar trebui măsurat înainte de o schimbare Concluzia analizei este că programul continuu nu mai este automat eficient pentru toate localurile, însă nu există date care să indice o adoptare pe scară largă a modelului în România. Decizia rămâne una individuală și ar trebui fundamentată, între altele, pe: numărul comenzilor și valoarea medie a bonului pe intervale orare; consumul de energie în orele cu trafic redus; ponderea livrărilor și a comenzilor pentru ridicare; durata de păstrare a ingredientelor; programul furnizorilor și al transportatorilor; condițiile contractelor de muncă și necesarul de personal la redeschidere. [...]