Apărare24 apr. 2026
Marina SUA a folosit tunul de punte împotriva unei nave iraniene - Prima utilizare în luptă după aproape 40 de ani, în contextul tensiunilor din Golful Persic
Marina SUA a reluat folosirea tunului de punte în luptă , un semnal de schimbare operațională în modul în care își impune blocada în apropierea Iranului, potrivit Libertatea . Distrugătorul USS Spruance a deschis focul pe 19 aprilie asupra unei nave iraniene, într-un incident descris ca prima utilizare a unui tun de punte al Marinei SUA împotriva unei alte nave în aproape patru decenii. Ținta a fost legată de un episod produs în apropierea porturilor iraniene, unde nava cargo Touska ar fi încercat să evite blocada impusă de SUA. În acest context, folosirea tunului de punte (armament naval clasic, cu tragere directă) indică o escaladare a mijloacelor folosite pe mare, dincolo de avertismente și interceptări. De ce contează: revenirea la „forța de suprafață” în misiuni de blocadă În termeni operaționali, incidentul sugerează că Marina SUA ia în calcul din nou utilizarea armamentului convențional de pe navele de luptă în situații de contact direct, nu doar rachete sau mijloace aeriene. În același timp, cazul Touska arată că astfel de acțiuni pot viza și nave civile implicate în încălcarea unei blocade, nu doar unități militare. Libertatea notează că Touska, descrisă drept navă cargo civilă neînarmată, a fost avariată în sala motoarelor, nu s-a scufundat și a fost capturată ulterior. Ultimul precedent: 1988, Operațiunea „Praying Mantis ” Ultima utilizare comparabilă a unui tun de punte împotriva unei alte nave, menționată în material, datează din 18 aprilie 1988, în timpul Operațiunii „Praying Mantis” din Golful Persic. Atunci, potrivit declarațiilor unui oficial al Marinei SUA pentru TWZ, a fost „ultima instanță dovedită” în care o navă americană a deschis focul cu tunurile asupra unui alt vas. În episodul din 1988, crucișătorul USS Wainwright, distrugătorul USS Bagley și fregata USS Simpson au atacat nava iraniană IRIS Joshan, după ce aceasta a ignorat avertismentele și a lansat un proiectil Harpoon care a ratat ținta. Materialul mai arată că, în cadrul operațiunii, SUA au distrus două platforme de supraveghere iraniene, au scufundat două nave și au avariat grav o a treia, istoria oficială a Marinei SUA descriind acțiunea drept cea mai mare bătălie navală americană de după al Doilea Război Mondial. Ce urmează: efect de descurajare sau risc de escaladare Libertatea indică faptul că rămâne de văzut dacă intervenția asupra Touska va avea consecințe similare cu cele din 1988, când, potrivit Modern Warfare Institute de la West Point, Iranul și-a redus atacurile asupra navelor comerciale după răspunsurile SUA. În același timp, publicația notează că, spre deosebire de 1988, marina iraniană ar fi acum mult slăbită, majoritatea navelor mari fiind distruse în timpul operațiunii recente „Epic Fury” — un element de context care poate influența atât calculul de descurajare, cât și probabilitatea unor reacții asimetrice în regiune. [...]