Oamenii de știință din China au creat primul fulger sferic artificial - O descoperire care oferă dovezi esențiale despre natura acestui fenomen misterios

O echipă a Institutului de Optică și Mecanică Fină din Shanghai (Academia Chineză de Științe) a reușit să genereze și să „captureze” în laborator un fenomen similar fulgerului sferic, oferind o bază experimentală repetabilă pentru explicarea acestui mister natural , potrivit iThome . Rezultatele au fost publicate pe 16 aprilie în revista științifică „ Nature Photonics ”, iar materialul citează un raport al agenției Xinhua din 16 aprilie. Experimentul este relevant în primul rând prin componenta operațională: pentru prima dată, un fenomen descris istoric mai ales prin observații rare și greu de verificat primește un echivalent de laborator care poate fi diagnosticat precis și repetat, ceea ce schimbă ritmul în care pot fi testate ipotezele despre „fulgerul sferic”. Ce au obținut cercetătorii și de ce contează Echipa spune că a excitat artificial un corp luminos sferic cu formă, stare și proprietăți de emisie apropiate de cele ale fulgerului sferic din natură. Concluzia centrală a lucrării, așa cum este redată în articol, este că esența fulgerului sferic ar fi un „soliton electromagnetic” – adică o structură stabilă în care undele electromagnetice se comportă ca un „pachet” coerent, asemănător unei particule, menținându-și forma. În lipsa unui cadru experimental repetabil, fulgerul sferic a rămas un subiect cu teorii multiple, dar greu de verificat. Noul rezultat ar reduce această incertitudine, pentru că oferă o platformă de testare controlată. Dimensiuni și durată: de la micro la macro, prin scalare Conform declarațiilor citate de iThome, „mingea” de energie obținută în laborator ar avea un diametru de aproximativ 100 de micrometri și o durată de viață de circa 100 de nanosecunde. Spectrul de lumină emis ar acoperi o bandă largă, de la ultraviolet la infraroșu. Cercetătorii susțin că, prin transformări de scalare fizică, acest soliton electromagnetic ar corespunde în natură unui fulger sferic cu diametru de ordinul zecilor de centimetri și o durată de câteva secunde. Cum a fost produs fenomenul în laborator Articolul descrie un mecanism bazat pe ghidarea unei unde de suprafață în domeniul terahertz (radiație electromagnetică între microunde și infraroșu) către vârful unui ac nanometric, pentru a obține o intensificare locală a câmpului electric. În paralel, un jet supersonic de argon este injectat în zona de câmp apropiat; gazul este ionizat rapid în plasmă (gaz ionizat), iar sarcinile sunt împinse spre exterior, formând o cavitate sferică. Pe suprafața acestei cavități se formează o „coajă” densă de plasmă fierbinte, iar echilibrul dintre presiunea radiației în interior și presiunea termică a învelișului ar „închide” undele terahertz în interior, stabilizând structura – un analog al fulgerului sferic. Ce aplicații sunt invocate Potrivit unor „experți din industrie” citați în material, miza depășește rezolvarea unui „caz” din fizica atmosferică: mecanismele de confinare a energiei electromagnetice în regimuri extreme ar putea fi relevante pentru cercetări din domenii precum energia de fuziune, fizica la densități mari de energie și stocarea energiei. Articolul nu oferă însă un calendar sau aplicații concrete, ci doar direcții generale de interes. [...]