Comisia Europeană limitează folosirea cloud-ului american pentru date sensibile din sectorul public - pachetul de „suveranitate tehnologică” este diluat de diviziunile dintre statele membre

Pachetul UE pentru „suveranitate tehnologică” va limita folosirea cloud-ului american pentru date publice sensibile , dar ambiția de a reduce dependența de infrastructura SUA este frânată de diviziunile dintre statele membre, potrivit The Next Web . Comisia Europeană urmează să publice miercuri după-amiază Tech Sovereignty Package , însă documentele au fost „temperate” de o dispută internă despre cât de dură ar trebui să fie poziția UE. Pachetul este descris ca cel mai concentrat demers de până acum pentru a diminua dependența Europei de cloud, inteligență artificială și infrastructură de cipuri din SUA. În forma așteptată să fie publicată, el ar include Cloud and AI Development Act, o actualizare a Chips Act și prima definiție formală la nivelul UE pentru „suveranitate digitală” – un termen folosit de ani de zile fără o definire juridică. Ce schimbă concret: restricții pe date sensibile din sectorul public Proiectul de Cloud Act ar urma să restricționeze folosirea furnizorilor americani de cloud de către statele membre pentru procesarea unor date sensibile din sectorul public, în domenii precum sănătatea, finanțele și sistemul judiciar. În versiunile de lucru menționate de publicație, utilizarea în sectorul privat nu este vizată. Compromisul Comisiei, așa cum reiese din drafturile descrise, este să aplice cele mai puternice restricții doar pentru datele sensibile controlate de guverne, lăsând „deocamdată” neatinsă piața mult mai mare a companiilor private. Miza politică: „lanț de aprovizionare european” sau dependență gestionată Dezbaterea internă se poartă în jurul întrebării dacă suveranitatea înseamnă un lanț de aprovizionare exclusiv european sau poate fi atinsă prin interoperabilitate (capacitatea sistemelor de a funcționa împreună) și o dependență „gestionată”. Comisarul european pentru digital, Henna Virkkunen , a spus într-un interviu pentru Euronews că: „Suveranitatea tehnologică nu înseamnă izolare.” În acest cadru, proiectul este prezentat ca o construcție de capacitate europeană în sectoare critice, nu ca o retragere din tehnologia americană. Publicația notează că această abordare pare să fi influențat textul: drafturile inițiale ale Cloud Act ar fi fost semnificativ mai restrictive pentru furnizorii americani decât versiunea care ajunge la comisari. Falii între statele membre și efectul asupra pieței Statele membre sunt împărțite. Franța și Germania ar fi împins pentru o linie mai strictă, cu preferință europeană, în special în zona datelor găzduite de „hiperscaleri” (furnizori globali de cloud la scară foarte mare) precum Microsoft Azure și Google Cloud. Țările nordice și Irlanda – unde companiile americane de cloud au o parte importantă din operațiunile europene și baze fiscale – ar fi susținut o interpretare mai „moale”. În practică, această împărțire împinge pachetul spre măsuri graduale: limitarea unor implementări noi pentru date sensibile, orientarea achizițiilor publice și finanțarea capacităților europene de cloud și AI pe termen mediu, fără a forța migrarea imediată de la furnizorii existenți. Ce nu face pachetul: nu obligă companiile să renunțe la furnizorii americani Pachetul nu va forța companiile europene să se mute de pe furnizori americani, iar „plafonul politic” pentru o astfel de măsură rămâne, potrivit analizei. Contextul invocat este unul de dependență structurală: guvernele europene folosesc Microsoft 365 sau Google Workspace, băncile europene rulează pe cloud construit în SUA, iar alternativele europene nu sunt încă pregătite să preia acest volum de lucru. Context: un șir de măsuri care indică o schimbare de costuri Tech Sovereignty Package vine alături de alte acțiuni recente ale Comisiei: pregătirea unor amenzi record în baza DMA (Digital Markets Act) pentru Google, discuții blocate cu Anthropic privind accesul la modelul său de securitate cibernetică Mythos și o așteptată rezervare a două treimi din banda de spectru de 2 GHz pentru operatori europeni. Mesajul cumulativ, în lectura publicației, este că aparatul de politici al UE a ajuns în 2026 la concluzia că „costul dependenței” a devenit mai mare decât „costul duplicării” – chiar dacă instrumentele rămân, deocamdată, limitate. La ce să ne așteptăm după publicare Anunțul de miercuri va arăta dacă UE „pariază” integral pe această direcție sau își acoperă riscul printr-o versiune mai prudentă. Întrebarea de fond rămâne dacă stimulentele și finanțarea pot produce, în timp util, furnizori europeni de cloud la scară mare – un obiectiv la care, potrivit analizei, valuri anterioare de politică industrială europeană (inclusiv Gaia‑X) nu au reușit. [...]