Armata SUA testează integrarea LP-CROWS pe obuzierul autopropulsat M109A7 Paladin - soluție pentru apărare anti-dronă și operare „closed-hatch” a armelor de calibru mic

Armata SUA testează montarea unui sistem de armament telecomandat pe obuzierul autopropulsat Paladin pentru a crește protecția echipajelor împotriva dronelor și a amenințărilor de la mică distanță , într-un demers care ar putea schimba modul de operare al unităților de artilerie pe câmpul de luptă, potrivit Interesting Engineering . Testele au loc la Yuma Proving Ground și vizează integrarea unei variante cu profil redus a Common Remotely Operated Weapons Station (CROWS) – denumită LP-CROWS – atât pe M109A7 Paladin (obuzier autopropulsat), cât și pe M992A3 Carrier Ammunition Tracked (vehiculul șenilat de transport muniție din aceeași formație). Miza operațională este ca echipajele să poată angaja ținte fără a ieși din vehicul, inclusiv în scenarii în care platformele sunt vizate în timpul deplasării, al misiunilor de tragere sau al realimentării. De ce contează: artileria, tot mai expusă la drone și atacuri „de oportunitate” În evaluările armatei americane, nevoia de protecție a echipajelor a crescut pe fondul amenințărilor care „vânează” platformele de artilerie în momente previzibile: când se repoziționează, când trag și când sunt aprovizionate. În acest context, testele urmăresc eficiența operării „cu trapele închise” a unui sistem de armament de calibru mic și, potențial, o capacitate de contracarare a dronelor mici (sisteme aeriene fără pilot de dimensiuni reduse). Ce aduce LP-CROWS și ce se testează concret CROWS este prezentat ca o tehnologie de protecție a echipajului deoarece permite angajarea țintelor din interiorul unui vehicul blindat, în locul unei poziții expuse. Sistemul include, conform articolului, un ansamblu girostabilizat și o suită integrată de conducere a focului (fire-control), menite să îmbunătățească precizia și probabilitatea de lovire din prima, inclusiv când vehiculul este în mișcare. În cadrul testelor de la Yuma, evaluarea include și efecte asupra performanței platformei, precum: îmbunătățiri ale sistemelor de camere; verificări legate de încărcarea și tragerea armei atunci când stația este montată pe vehicul; comportamentul ansamblului în condițiile specifice Paladin. De ce Paladin e un „test dur” pentru orice stație de armament suplimentară Integrarea unei stații de armament pe M109A7 Paladin este descrisă ca dificilă din cauza constrângerilor de profil, transportabilitate și supraviețuire în condițiile de operare ale obuzierului. Articolul notează că variante anterioare CROWS au fost considerate nepotrivite pentru platformă. Un element-cheie este solicitarea mecanică generată de tunul principal de 155 mm al Paladin, capabil – potrivit sursei – de până la patru lovituri pe minut. Orice sistem montat suplimentar trebuie să reziste reculului, vibrațiilor și suprapresiunii repetate a exploziei. În acest context, LP-CROWS este descris ca fiind mai mic și mai robust, tocmai pentru a putea fi testat în acest mediu. Ritm accelerat și dezvoltare internă, nu pe traseul clasic al producătorului Trecerea de la concept la testare de dezvoltare a durat „puțin peste un an”, ceea ce indică o adaptare rapidă la lecțiile din conflictele recente. Armata americană mai spune că pachetul de instalare a fost dezvoltat ca inițiativă internă a Departamentului Apărării, nu printr-un traseu convențional de tip producător original (OEM). Următorul pas, implicit, este dacă această configurație „aproape de producție” își confirmă durabilitatea și compatibilitatea cu Paladin în testele de la Yuma, astfel încât integrarea să poată fi extinsă în unitățile de artilerie. Articolul nu oferă un calendar de introducere în dotare sau date despre achiziții. [...]