Șeful AEP Adrian Țuțuianu cere modificarea legilor electorale pentru alegeri anticipate - cost estimat de 160–170 milioane de euro și presiune pe organizarea votului în diaspora

Alegerile parlamentare anticipate ar costa 160–170 de milioane de euro (aprox. 800–850 milioane lei) și ar necesita modificări rapide ale legislației, pentru a comprima termenele fără a limita dreptul de vot, potrivit Digi24 . Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) , Adrian Țuțuianu, spune că actualele reguli sunt construite pentru alegeri „la termen”, nu pentru un scrutin organizat în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului, așa cum cere Constituția. Costul și presiunea de timp: ce înseamnă „trei luni” în practică Țuțuianu a explicat, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că AEP nu poate „bloca” un calendar constituțional, dar avertizează că, în forma actuală, cadrul normativ nu este adaptat pentru organizarea rapidă a alegerilor anticipate. Estimarea de cost avansată pentru un astfel de scrutin este de 160–170 de milioane de euro, iar șeful AEP a precizat că votul în străinătate este de trei ori mai scump decât în țară. O vulnerabilitate operațională majoră ține de diaspora: organizarea la timp a celor aproximativ 950 de secții de votare din străinătate, inclusiv identificarea spațiilor și alocarea resurselor, într-un interval de circa o lună – o lună și jumătate. Ce legi ar trebui ajustate și ce rămâne neschimbat Potrivit șefului AEP, modificările ar viza în principal reducerea unor termene, prin lege organică, fără afectarea exercițiului dreptului de vot. AEP lucrează la un proiect de lege care să adapteze: Legea 208/2015 (alegerile parlamentare), concepută pentru un calendar lung, specific scrutinurilor la termen; legea votului prin corespondență, inclusiv stabilirea unui termen realist pentru înscrierea alegătorilor, în condițiile în care, la alegeri obișnuite, înscrierile se fac începând din aprilie. În același timp, Țuțuianu a spus că nu ar urma să fie schimbate: durata campaniei electorale (30 de zile), termenele pentru depunerea semnăturilor și a candidaturilor și cele pentru desemnarea președinților birourilor electorale. Context politic: cum se poate ajunge la anticipate Scenariul anticipatelor este legat de procedura de formare a Guvernului. Digi24 arată că președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, iar decretul de desemnare nu era încă publicat în Monitorul Oficial la momentul relatării. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; după dizolvare, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. În acest moment, potrivit informațiilor din articol, Parlamentul a respins Cabinetul Veștea (22 iunie), iar o altă nominalizare, Eugen Tomac, nu a mai ajuns la vot. [...]