L3Harris propune rachete modulare Wolf Pack pentru elicopterele Apache și Black Hawk - O soluție inovatoare pentru extinderea capacităților de atac la distanță în conflictele din Pacific

L3Harris mizează pe muniții „accesibile” pentru a extinde raza elicopterelor Armatei SUA la sute de kilometri , propunând familia modulară Wolf Pack pentru echiparea AH-64 Apache și H-60 Black Hawk, într-un context în care Pentagonul caută „masă accesibilă” (capabilități cumpărate în cantități mari, la costuri mai mici) pentru un potențial conflict în Pacific, potrivit TWZ . Miza operațională este creșterea semnificativă a distanței de angajare pentru platforme care, în configurațiile actuale, sunt asociate cu lovituri la distanțe relativ scurte. În interviul acordat publicației, Brad Reeves, director de strategie și cerințe în cadrul Agile Development Group de la L3Harris, susține că Wolf Pack ar putea duce elicoptere precum Apache și Black Hawk de la „kilometri cu o singură cifră” sau „până la o duzină de kilometri” la „sute de kilometri”, pentru a răspunde „tiraniei distanței” și amenințărilor de tip anti-acces/negare a zonei (A2/AD) din Pacific. Ce include „Wolf Pack” și cum ar fi folosit L3Harris descrie Wolf Pack ca o familie de „launched effects vehicles” (vehicule lansate pentru efecte), adică sisteme mici, relativ ieftine și modulare, care se plasează între drone kamikaze cu rază mai mare, rachete de croazieră și momeli (decoy). În forma prezentată, există două variante principale: Red Wolf : variantă „kinetică”, descrisă ca rachetă de croazieră pentru lovituri de precizie la distanță, inclusiv împotriva țintelor terestre sau maritime. Green Wolf : variantă non-kinetică , cu încărcătură de război electronic , pentru misiuni precum suprimarea apărării antiaeriene și sarcini de tip detectare–identificare–localizare–raportare. Conceptul operațional prezentat de Reeves presupune lansarea mai multor vehicule „în haită”, care ar putea zbura în tipare de căutare, ar evita zonele periculoase și ar coordona între ele acțiunile, inclusiv prin transmiterea informațiilor către platforma purtătoare sau către varianta „kinetică” pentru lovirea țintelor. Cost țintit și semnal de producție: 300.000–500.000 dolari pe unitate Un element cu impact economic este poziționarea de preț. Reeves afirmă că Wolf Pack ar fi „de circa cinci ori mai ieftin” decât armele „tradiționale” folosite azi de aceste aeronave și indică faptul că, în solicitări guvernamentale recente pentru astfel de capabilități, ținta de piață este 300.000–500.000 dolari pe unitate (aprox. 1,4–2,3 milioane lei , conversie orientativă). Pe partea industrială, Reeves spune că echipa de producție a proiectat un plan „modular, scalabil”, iar compania ar fi pe o traiectorie de până la 1.000 de unități pe an , menționând că „mai mulți clienți” ar fi cerut chiar asemenea volume. Afirmația indică o intenție de a construi capacitate pentru cerere mare, însă articolul nu precizează comenzi ferme ale Armatei SUA pentru Apache/Black Hawk. Cât de matur este programul și ce urmează Potrivit lui Reeves, Wolf Pack a fost testat în peste 50 de zboruri în evenimente de testare cu armata, în cadrul mai multor servicii militare americane. Sistemul ar fi fost lansat de două ori de pe AH-1Z, ar fi fost lansat de pe platforme fără pilot cu aripă fixă (neprecizate, din motive de sensibilitate) și de la sol. În paralel, L3Harris are un contract cu U.S. Marine Corps pentru o muniție înrudită, PASM (Precision Attack Strike Munition) , destinată AH-1Z Viper, pentru care compania spune că livrează „capabilitate operațională timpurie” și că lucrează la producție într-o fabrică din Virginia. Pentru Apache și Black Hawk, discuția rămâne la nivel de „țintă” de integrare și de traseu către testare, fără un calendar public în materialul citat. În schimb, contextul invocat de Reeves include un memorandum emis de secretarul Pete Hegseth (menționat în articol) care ar fi cerut urgență în introducerea „launched effects” începând din acest an. [...]