Institutul Karolinska acordă Premiul Nobel pentru Medicină 2026 lui Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel - distincție pentru descoperirile despre optogenetică și canale ionice activate de lumină

Premiul Nobel pentru Medicină 2026 validează optogenetica drept instrument-cheie pentru cercetarea creierului , o metodă care permite controlul activității neuronale cu ajutorul luminii și care a accelerat cartografierea circuitelor implicate în memorie, emoții și comportament, potrivit Digi24 . Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis să acorde premiul din 2026 lui Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”, conform anunțului citat de nobelprize.org . De ce contează: o metodă care schimbă modul de lucru în neuroștiințe Optogenetica este descrisă ca o metodă care permite „demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele în creierul viu”, iar laureații „au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe”, potrivit comunicatului care însoțește anunțul. Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, a declarat: „Optogenetica oferă oportunități de cartografiere a creierului într-un mod la care odinioară nu puteam decât să visăm”. Cine sunt laureații Digi24 prezintă profilurile celor trei cercetători: Karl Deisseroth (n. 1971) – cercetător și medic la Centrul Medical al Universității Stanford (SUA), profesor în cadrul aceleiași universități; Peter Hegemann (n. 1954) – specialist în neuroștiințe, profesor de biofizică experimentală la Universitatea Humboldt din Berlin (Germania); Georg Nagel (n. 1953) – biofizician, profesor la Universitatea din Würzburg (Germania). Cum s-a ajuns la optogenetică Potrivit explicațiilor din comunicat, punctul de plecare a fost cercetarea lui Peter Hegemann asupra modului în care o algă unicelulară (Chlamydomonas) se orientează către lumină. La începutul anilor 2000, Hegemann și Georg Nagel au descoperit canalrodopsina , o proteină care, expusă la lumină albastră, deschide un canal prin care ionii pătrund în celulă și generează un impuls electric. Ulterior, Karl Deisseroth a introdus gena canal-rodopsinei în celulele nervoase și a arătat că iluminarea cu lumină albastră poate declanșa un semnal nervos; descoperirea a fost publicată în 2005, iar doi ani mai târziu metoda a fost făcută să funcționeze în creierul șoarecilor vii. Această tehnică de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii este numită astăzi optogenetică. [...]