Știri
Tag: jose manuel albares

Spania spune că a evitat un efect de contagiune în Schengen după criza migranților din Ceuta , iar aproape toți cei care ajunseseră în enclavă „s-au întors între timp în Maroc”, potrivit Economica . Mesajul autorităților de la Madrid vizează direct temerile că fluxul ar fi putut ajunge pe continent fără control și ar fi declanșat reacții în lanț în UE. Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares , a transmis pe platforma X că „integritatea zonei Schengen a fost menținută” și că migranții nu puteau ajunge în partea continentală a Spaniei fără identificare, răspunzând criticilor venite din partea unor state membre. În același context, Albares a criticat ceea ce a numit „confuzia condusă de interese” din jurul crizei, fără să indice un guvern anume. În material se arată că Italia anunțase anterior că va suspenda temporar acordul Schengen privind libera circulație cu Spania , ca urmare a situației din Ceuta. Comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner, a scris la rândul său pe X că Albares i-a spus într-un apel telefonic că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors” și că „nicio persoană nu a trecut pe partea continentală a UE”. Ce urmează la nivelul UE Potrivit informațiilor citate, experți din statele membre urmează să se întâlnească sâmbătă pentru a discuta evoluțiile, iar luni este programată o reuniune a ambasadorilor UE, cu scopul de a evalua situația și de a facilita coordonarea între state. [...]

Spania blochează folosirea bazelor sale de către SUA în războiul cu Iranul , invocând obligația de a respecta dreptul internațional și Carta ONU, într-un nou episod de tensiune transatlantică ce poate avea consecințe economice și de securitate pentru Madrid, potrivit Digi24 . Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares , a declarat pentru Politico că Spania nu își va „abandona angajamentul față de dreptul internațional”, chiar dacă presiunea din partea Washingtonului s-a intensificat după refuzul Madridului de a permite utilizarea bazelor aeriene spaniole în operațiuni legate de războiul cu Iranul. Miza: accesul la baze și riscul de represalii comerciale și militare În centrul disputei se află bazele de la Morón și Rota, pe care administrația americană ar fi dorit să le folosească pentru a lansa atacuri asupra Iranului. Albares a susținut că utilizarea acestor baze este guvernată de un tratat bilateral care impune respectarea dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite. „Utilizarea acestor baze decurge dintr-un acord, un tratat între cele două țări. Și este menționat foarte clar încă de la începutul tratatului că aceasta trebuie să respecte dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite.” Potrivit materialului, SUA au reacționat amenințând Spania cu măsuri care depășesc planul diplomatic și intră în zona de impact economic și operațional: embargo comercial, retragerea trupelor și suspendarea din NATO. Poziția Casei Albe: „dezamăgire” față de aliați Digi24 redă și poziția Casei Albe, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, care a spus că președintele Donald Trump și-a exprimat „dezamăgirea” față de NATO și alți aliați, în contextul în care cererile de utilizare a bazelor militare „au fost respinse”. „Europa beneficiază enorm de pe urma zecilor de mii de soldați americani staționați în Europa — și totuși cererile de a folosi bazele militare pentru a apăra interesele americane au fost respinse.” Kelly a mai afirmat că Trump „nu va permite niciodată” ca SUA să fie „tratate în mod nedrept” de „așa-numiții «aliați»” și a reiterat poziția Washingtonului privind Iranul și arma nucleară. Madridul împinge discuția spre „ suveranitate europeană ” și apărare comună Albares a încadrat disputa și într-o discuție mai amplă despre autonomia strategică a UE, susținând că blocul ar trebui să devină mai independent pe fondul instabilității globale și al unei politici externe transatlantice „tot mai imprevizibile”. „Este timpul pentru suveranitatea și independența europeană.” În același registru, ministrul spaniol a cerut dezvoltarea unei capacități comune de apărare la nivelul UE, argumentând că acest lucru nu ar trebui interpretat ca o subminare a NATO. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă Washingtonul a declanșat efectiv măsurile de retorsiune menționate (embargo, retragere de trupe, suspendare din NATO) sau dacă acestea rămân la nivel de amenințări. Cert este că refuzul Spaniei, motivat juridic prin tratatul bilateral și prin dreptul internațional, amplifică o fricțiune cu potențial economic și de securitate în relația Madrid–Washington, într-un moment în care UE discută tot mai apăsat despre propria capacitate de apărare. [...]