Biroul Român de Audit Transmedia susține continuarea publicității la pariuri - Impactul interzicerii reclamelor asupra veniturilor statului și operatorilor licențiați

BRAT avertizează că o interdicție a reclamelor la jocuri de noroc ar putea muta bugetele spre platforme globale mai greu de controlat și ar alimenta piața neagră , potrivit unei scrisori transmise Parlamentului și prezentate de Paginademedia . Organizația – care, conform articolului, reunește sute de publicații online – critică inițiativele legislative ce vizează interzicerea publicității la pariuri în online și în spațiul public (outdoor). Miza, din perspectiva industriei media, este una de reglementare cu efect economic: BRAT susține că publicitatea pentru jocurile de noroc autorizate funcționează deja într-un cadru reglementat și fiscalizat, iar restricțiile ar lovi în actorii locali care operează „verificabil și controlabil”, fără să rezolve problema expunerii prin canale digitale greu de supravegheat. Argumentul central: publicitate reglementată vs. migrarea către zone „gri” În scrisoare, BRAT afirmă că promovarea jocurilor de noroc autorizate se desfășoară într-un cadru deja reglementat, cu entități licențiate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în clasa a II-a, care pot derula legal activități conexe, inclusiv marketing, publicitate și afiliere, sub controlul autorității. Totodată, organizația susține că publicitatea are și un „efect pozitiv” asupra „ordinii pieței”, în sensul că îi face vizibili pe operatorii licențiați, care plătesc taxe și au obligații de conformare și responsabilitate socială, în timp ce publisherii locali și companiile de publicitate stradală (OOH – „out of home”, adică panouri și alte formate în spațiul public) ar lucra legitim doar cu entități care operează în cadrul legal. Ce riscuri invocă BRAT dacă se interzice publicitatea Organizația își construiește poziția pe ideea că o interdicție ar produce efecte mai ales asupra actorilor locali, în timp ce publicitatea s-ar putea reloca spre canale mai puțin controlabile. În scrisoare sunt menționate, între altele: riscul creșterii pieței negre, invocând experiențe din alte țări europene (Italia și Belgia) după interdicții sau limitări agresive; dificultatea de a controla platformele globale (sunt enumerate Google, Meta – Facebook și Instagram, TikTok, YouTube sau X), care nu ar fi sub controlul direct și efectiv al autorităților române în aceeași măsură ca actorii locali; posibilitatea ca limitarea vizibilității operatorilor licențiați să încurajeze utilizarea operatorilor ilegali/nelicențiați; un potențial impact negativ asupra veniturilor bugetare din taxele de licențiere și din taxa de promovare, dacă jucătorii migrează către zona nelicențiată. BRAT mai argumentează că participarea minorilor la jocurile de noroc este deja interzisă de lege și că prioritatea ar trebui să fie consolidarea verificării vârstei și controlul efectiv al accesului, nu eliminarea comunicării comerciale „ca atare”. Ce cere industria în Parlament BRAT solicită implicarea industriei în procesul legislativ și spune că este dispusă să contribuie cu date și expertiză. Documentul vizează, potrivit articolului, două proiecte legislative: publicitatea la jocuri de noroc în mediul online și publicitatea stradală. Documentul integral, inclusiv anexele, a fost publicat inițial de HotNews, mai notează Paginademedia. Context: singurele restricții ferme, la CNA În paralel cu proiectele din Parlament, Paginademedia amintește că o instituție care a impus interdicții este Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care anul trecut a interzis apariția vedetelor în campanii pentru jocuri de noroc, atât în online, cât și la TV. Publicația menționează și un exemplu recent din zona de influenceri, ca indiciu al nivelului ridicat al plăților din astfel de campanii. [...]