NATO se pregătește pentru o Europă cu sprijin american incert - simulări de război și avertismente că tranziția riscă să lase „breșe” de securitate

Europa riscă un gol de securitate dacă retragerea SUA se accelerează , iar miza imediată pentru NATO este să evite „breșe periculoase” până când statele europene își pot construi capabilități proprii, potrivit Adevărul . Tema va domina discuțiile liderilor alianței, în condițiile în care Washingtonul își reduce rolul militar pe continent, iar Rusia își intensifică activitățile de recunoaștere și presiune în proximitatea infrastructurii militare occidentale. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , spune că procesul „se întâmplă deja” și cere o „tranziție ordonată”, argumentând că inclusiv SUA ar trebui să evite o retragere dezordonată care ar lăsa vulnerabilități pe care Europa nu le poate acoperi rapid. Deși bugetele de apărare cresc, guvernele europene admit că înlocuirea unor active-cheie furnizate de americani nu se poate face pe termen scurt. Simulări de criză: viteza deciziei politice, punctul slab O simulare publică privind un atac rusesc asupra Lituaniei a testat reacția Germaniei într-un scenariu în care sprijinul american este incert. Exercițiul, realizat de publicația germană WELT împreună cu Centrul German de Wargaming de la Universitatea „Helmut Schmidt” a Forțelor Armate Germane, a indicat că, la final, Rusia își atinsese obiectivul militar imediat, în timp ce Berlinul a rămas concentrat mai ales pe gestionarea crizei, nu pe schimbarea cursului ei. Concluzia implicită: provocarea majoră ține de rapiditatea și natura deciziilor politice. „Variabila americană”: semnale de retragere și tensiuni în alianță În scenariul simulării, o administrație americană hotărâtă să evite un nou război în Europa refuză inițial să discute activarea clauzei de apărare colectivă după intrarea trupelor ruse în Lituania. În paralel, articolul notează evoluții recente: revizuirea posturii militare a SUA în Europa, intenția de a retrage anumite capabilități din modelul de forțe al NATO și încetarea desfășurării rotaționale a peste 1.000 de soldați americani în Lituania, fără o înlocuire imediată. În acest context, Alexander Gabuev (Carnegie Russia Eurasia Center), care a jucat rolul președintelui rus în simulare, spune că incertitudinea privind rolul viitor al SUA în securitatea europeană a devenit „mult mai pronunțată”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a reacționat public, afirmând că alianța este „bine pregătită” să răspundă oricărui atac asupra unui stat membru. Propunerea „europenizării NATO” și critica lipsei de planificare Generalul britanic Sir Richard Shirreff, fost adjunct al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (DSACEUR), susține că SUA nu mai sunt un pilon de încredere pentru apărarea Europei și cere începerea unui proces de reconstrucție care să reducă dependența de sprijinul american. El propune o tranziție controlată, cu menținerea legăturilor strânse cu SUA, dar cu un plan de retragere treptată a forțelor americane, pentru a câștiga timp în dezvoltarea capabilităților europene. Shirreff indică drept „resurse esențiale” greu de înlocuit rapid: informațiile prin satelit, apărarea aeriană, logistica strategică și sistemele de comandă. În același timp, el critică diferența dintre recunoașterea problemei și acțiunea concretă, afirmând tranșant că guvernele europene „cu siguranță nu planifică nimic”, deși ar trebui, și pune sub semnul întrebării promisiunile de creștere a bugetelor până în 2035 în lipsa „cifrelor, bugetelor reale și planului concret”. Rusia și „flota fantomă”: recunoaștere cu drone și presiune maritimă Pe fundalul acestor discuții, un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că Moscova a folosit nave din așa-numita „flotă fantomă” pentru a lansa sute de drone deasupra Marii Britanii și a Europei, într-o campanie de 18 luni care a vizat aeroporturi, baze militare și situri nucleare din 12 state NATO și Irlanda. Printre ținte sunt menționate baze din Anglia (RAF Fairford, Feltwell, Lakenheath și Mildenhall), iar raportul sugerează că ar fi putut fi utilizate drone de recunoaștere precum Orlan-10 sau Merlin-VR. Documentul descrie miza acestor zboruri: cartografierea și testarea apărării aeriene occidentale, dar și semănarea de „panică, confuzie și dezbinare” în rândul aliaților. În logica doctrinei ruse, astfel de incursiuni ar funcționa ca „recunoaștere prin luptă”, pentru identificarea vulnerabilităților înaintea unui conflict de mare intensitate. Raportul este plasat și în contextul sechestrării unor nave asociate „flotei fantomă” în Europa, urmată de amenințări din partea Moscovei, inclusiv sugestii că tancurile petroliere ar putea fi dotate cu încărcături explozive pentru a descuraja capturarea lor. [...]