Ministerul Muncii propune o nouă grilă de salarizare în sectorul public de la 1 ianuarie 2027 - președintele ar avea 32.800 lei brut, iar 56% dintre posturi ar primi creșteri

Noua lege a salarizării unitare ar urma să mărească salariile pentru 56% dintre bugetari de la 1 ianuarie 2027, cu un efort bugetar estimat la 8 miliarde de lei , potrivit HotNews . Restul de 44% ar urma să rămână la nivelul actual prin „diferențe compensatorii”, astfel încât niciun salariu aflat în plată să nu scadă, a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul introduce o grilă cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8, aplicați la o valoare de referință de 4.100 de lei, care determină salariul de bază. Coeficientul maxim (8) este rezervat președintelui României, iar coeficientul 1 este pentru debutanți, conform proiectului pus în consultare publică de Ministerul Muncii. Cum se împart creșterile și cine rămâne „înghețat” Pentru cele peste 1,2 milioane de posturi ocupate din sectorul public, ministrul interimar a indicat următoarea distribuție a creșterilor salariale proiectate de la 1 ianuarie 2027: 21% dintre posturi: creșteri de peste 10%; 14%: creșteri între 5% și 10%; 21%: creșteri între 0% și 5%. Pentru celelalte 44% dintre posturi, Guvernul mizează pe mecanismul diferențelor compensatorii, pe fondul reducerii sau eliminării unor sporuri, astfel încât venitul total să nu scadă. Vârful grilei: președintele, premierul și Parlamentul În noua grilă, cel mai mare salariu este cel al președintelui României: 32.800 de lei brut, echivalentul a 19.188 de lei net (peste 3.650 de euro). HotNews notează că, potrivit datelor Administrației Prezidențiale , la 31 martie 2026 indemnizația brută lunară era de 24.960 de lei (aprox. 15.000 de lei net, circa 3.000 de euro). În zona executivă, premierul ar urma să aibă tot coeficient 7,5, adică 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Vicepremierii ar urma să aibă 27.060 de lei brut (15.830 de lei net, circa 3.000 de euro), iar miniștrii 26.650 de lei brut (circa 15.590 de lei net, peste 2.970 de euro). În Parlament, deputații și senatorii ar urma să aibă coeficient 6: 24.600 de lei brut (14.391 de lei net, circa 2.750 de euro), la care se adaugă „alte drepturi și facilități”. Președinții Senatului și Camerei Deputaților ar urma să aibă 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Accent pe debutanți: exemple din educație și sănătate Inițiatorii proiectului susțin că cele mai mari creșteri sunt orientate către începutul de carieră. Exemplele prezentate includ: profesor debutant în preuniversitar: salariul de bază ar crește de la 6.446 de lei brut (3.770 de lei net, 718 euro) la 7.544 de lei brut (4.414 lei net, 840 euro), o creștere de 17%; asistent medical în spital: salariul de bază ar crește de la 5.530 de lei brut la 7.011 lei brut (echivalent net 4.100 de lei, 780 euro). Pentru un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime, ministrul a indicat o creștere medie de 3% a salariului lunar brut (cu sporuri incluse), până la 22.051 de lei, echivalentul a 12.900 de lei net (2.460 de euro), în condițiile în care salariul de bază ar urma să fie calculat la un coeficient 4 (16.400 de lei brut, echivalentul a 9.594 de lei). De ce apar înghețări: cazul judecătorilor și costul litigiilor Ministrul interimar a indicat explicit că în unele zone, unde salariile „în plată” sunt peste grilă, soluția va fi înghețarea, nu reducerea, invocând riscul de litigii și principiul drepturilor câștigate. Ca exemplu, proiectul ar duce la o scădere medie cu 16% a salariilor în plată ale judecătorilor (de la 22.907 lei brut în 2026 la 19.268 lei brut în 2027), dar, pentru că nu pot fi diminuate, acestea ar urma să fie înghețate. În același context, documentul citat menționează costuri mari generate de hotărâri judecătorești: tranșe scadente de 7,14 miliarde lei în 2026 (din care 5,95 miliarde în justiție) și o estimare de 11,15 miliarde lei pentru 2026–2029 (din care 9,69 miliarde în justiție), pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ce urmează Proiectul este în consultare publică, însă pentru a intra în vigoare trebuie asumat de viitorul guvern și trimis în Parlament. HotNews amintește că un executiv demis prin moțiune de cenzură nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, ceea ce mută decizia politică asupra următoarei formule guvernamentale. [...]