Casa Albă declară încheierea războiului cu Iranul - Trump contestă legalitatea puterilor de război în contextul unei crize de popularitate înaintea alegerilor

Casa Albă susține că ostilitățile cu Iranul s-au „încheiat”, într-un demers care îi permite președintelui Donald Trump să evite, cel puțin politic, presiunea termenului-limită din legea americană a puterilor de război ( War Powers Resolution ), potrivit Reuters . Într-o scrisoare către liderii Congresului, transmisă vineri – chiar în ziua în care expira termenul de 60 de zile prevăzut de rezoluția din 1973 – Trump a afirmat că, de la încetarea focului, nu a mai existat schimb de focuri cu Iranul. În acest context, el a susținut că „ostilitățile care au început la 28 februarie 2026 s-au încheiat”. Miza: termenul legal care obligă președintele să ceară aprobarea Congresului Rezoluția din 1973 limitează posibilitatea unui președinte american de a desfășura acțiuni militare fără autorizarea Congresului la 60 de zile, cu opțiunea unei prelungiri de 30 de zile dacă există o „necesitate militară inevitabilă” legată de siguranța forțelor SUA în timpul retragerii. Trump a notificat formal Congresul la 48 de ore după primele lovituri aeriene, declanșând astfel „ceasul” de 60 de zile care a ajuns la scadență pe 1 mai. Pe măsură ce data se apropia, consilieri ai Congresului și analiști se așteptau ca administrația republicană să ocolească termenul, iar un oficial de rang înalt declarase cu o zi înainte că, în viziunea Casei Albe, termenul din lege nu s-ar aplica. Trump a reiterat și că consideră legea neconstituțională, o poziție invocată de-a lungul timpului și de președinți republicani, și de președinți democrați. Potrivit Reuters, experți juridici spun că această dispută nu a fost tranșată de instanțe. Contestarea democraților: „încetarea focului” nu suspendă obligațiile din lege Democrații din Congres, care au încercat în repetate rânduri să adopte legislație care să-l forțeze pe Trump să încheie războiul sau să ceară autorizare, resping argumentul că o încetare a focului ar „reseta” obligațiile din War Powers Resolution. Senatoarea Jeanne Shaheen , democrată din New Hampshire și liderul democrat din Comisia pentru Relații Externe a Senatului, a descris termenul drept „un prag legal clar” și a criticat lipsa unei strategii. „După șaizeci de zile de conflict, președintele Trump încă nu are o strategie sau o ieșire din acest război prost planificat.” Democrații mai invocă drept indiciu al continuării ostilităților faptul că SUA mențin nave desfășurate pentru a bloca exporturile de petrol ale Iranului. Ce se întâmplă mai departe: negocieri respinse și opțiunea reluării loviturilor Pe plan diplomatic, agenția de stat iraniană IRNA a relatat vineri că Teheranul a transmis, prin mediatori pakistanezi, o nouă propunere de negocieri către SUA, însă Trump a respins-o rapid. În scrisoarea către Congres, Trump a admis totuși că conflictul s-ar putea să nu fie „rezolvat” și a spus că Iranul rămâne o amenințare „semnificativă” pentru SUA și forțele sale armate. Reuters mai notează că, joi, Trump a primit o informare privind planuri pentru noi lovituri militare menite să forțeze Iranul să negocieze încheierea conflictului. Dacă luptele se reiau, președintele poate susține că începe un nou termen de 60 de zile – o practică folosită, potrivit Reuters, de președinți din ambele partide în situații de ostilități intermitente, după adoptarea legii în contextul războiului din Vietnam. Context: costuri economice și presiune electorală Războiul cu Iranul a ucis mii de persoane, a provocat pagube de miliarde de dolari și a zguduit piețele globale, inclusiv prin perturbarea transporturilor de energie și creșterea unei game largi de prețuri de consum, potrivit Reuters. Sondajele indică faptul că războiul este nepopular în rândul americanilor, cu șase luni înainte de alegerile din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului anul viitor. [...]