Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că Europa nu poate contracara eficient atacurile cu drone atribuite Rusiei - detectarea este „neuniformă”, iar atribuirea rămâne prea lentă pentru descurajare

Europa are lacune operaționale și legale în apărarea anti-dronă , iar asta slăbește capacitatea de descurajare și reacție rapidă în fața unei campanii probabile atribuite Kremlinului, potrivit Adevărul , care citează un studiu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra. Analiza IISS arată că statele europene „nu sunt suficient pregătite” pentru a contracara atacurile cu drone lansate de Rusia și, în plus, nu pot atribui „în mod clar” aceste incidente. Miza nu este doar tehnică, ci și de coordonare: fără identificarea rapidă a autorului, răspunsul rămâne întârziat, iar descurajarea devine dificil de susținut. Ce a găsit studiul: detectare neuniformă și răspuns disproporționat Studiul, realizat cu participarea Fundației Hanns Seidel din Germania, a evaluat 144 de incidente produse între august 2024 și februarie 2026, în 12 state membre NATO și Irlanda. Exemplele menționate includ atacuri cu drone asupra aeroporturilor sau a unor instalații militare sensibile. Raportul estimează că este „foarte probabil” ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV – drone). În concluziile citate, IISS indică mai multe vulnerabilități structurale: detectarea amenințărilor este „neuniformă”; autoritățile legale sunt „divizate” (adică responsabilitățile și competențele nu sunt clar aliniate); opțiunile de răspuns sunt „adesea disproporționate”; atribuirea atacurilor rămâne „prea lentă” pentru a sprijini descurajarea „la timp”. De ce atribuirea rămâne punctul slab Raportul notează că atribuirea atacurilor este o provocare cheie pentru guvernele europene. Un motiv invocat de oficiali europeni în cadrul cercetării este că guvernele s-au concentrat mai mult pe răspunsuri naționale, în loc să lege între ele incidentele apărute în mai multe țări, la nivel european. Klaus Holetschek, președintele Fundației Hanns Seidel, califică situația drept îngrijorătoare: „Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de amenințare hibridă.” Ce urmează: presiune pe coordonare și pe cadrul legal Din datele prezentate în studiu reiese că problema nu se reduce la achiziții de echipamente, ci ține de arhitectura de apărare anti-dronă: cine detectează, cine decide, cine intervine și în ce condiții legale. În lipsa unei atribuiri rapide și credibile, reacțiile rămân fragmentate, iar capacitatea de descurajare este afectată, chiar dacă NATO, Uniunea Europeană și guvernele naționale acordă mai multă atenție subiectului. [...]