Pensionarii MAI cer cumul pensie-salariu, deși 61% au pensii de peste 5.000 de lei - Guvernul propune creșterea vârstei de pensionare și interzicerea cumulului în sectorul public

Interdicția cumulului pensie–salariu la stat pentru pensionarii MAI riscă să blocheze reangajarea în sectorul public și să amplifice tensiunile cu sindicatele , într-un moment în care Guvernul vrea să împingă în sus vârsta de pensionare și să schimbe regulile pensiilor de serviciu, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de reglementare, cu efecte directe asupra pieței muncii din sectorul public: Executivul a aprobat recent interdicția cumulării pensiei de serviciu cu salariul la stat, măsură care îi vizează pe foștii angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și care vine pe fondul discuțiilor mai largi despre reforma pensiilor din structurile de siguranță națională. Ce schimbă Guvernul și de ce contează Guvernul condus de Ilie Bolojan a demarat în martie un proiect de lege pentru pensiile din MAI, MApN și alte structuri, cu două direcții: creșterea vârstei de pensionare (în condițiile în care, în prezent, mulți se pensionează între 47 și 53 de ani) și modificarea modului de calcul al pensiei. Bolojan a argumentat că acolo unde pensionarea se face la 50–52 de ani, iar pensia ajunge la nivelul ultimului salariu, „trebuie corectate lucrurile”. Separat, Guvernul a aprobat interdicția cumulului pensiei de serviciu cu salariul la stat. În forma prezentată public, sancțiunea pentru cei care rămân în activitate în sectorul public este reducerea cu 85% a componentei „non-contributive” a pensiei speciale (adică partea care nu rezultă din contribuții), pe perioada în care persoana este angajată la stat. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că proiectul vizează doar sectorul public și doar pe cei cu pensii speciale, în timp ce în privat cumulul rămâne permis. Justificarea invocată: „o problemă de echitate”, pentru că „nu se mai poate încasa în același timp și pensie specială integrală și salariu întreg, tot de la stat”. Un alt obiectiv menționat este eliberarea posturilor ocupate de pensionari pentru a face loc debutanților, într-o administrație descrisă ca „osificată”. Reacția sindicatelor: contestarea sancțiunii și acuzații de discriminare Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România a criticat propunerile legislative care limitează cumulul, în special reducerea cu 85% a pensiei pentru cei care continuă să lucreze la stat. Sindicaliștii susțin că măsura ar fi inechitabilă și neconstituțională, invocând, între altele, dreptul la muncă, caracterul de „drept câștigat” al pensiei militare și jurisprudența Curții Constituționale. Ei mai reclamă: discriminare între public și privat (măsura se aplică doar în sectorul public); lipsă de proporționalitate a sancțiunii; încălcarea principiului neretroactivității, prin afectarea unor planuri de venit construite pe legislația actuală; diferență de tratament între pensionarii civili (care pot cumula) și cei militari. Într-un mesaj citat de publicație, federația afirmă: „Statul român acționează ca un angajator de rea-credință: încasează contribuțiile de la polițiștii și militarii rezerviști, activi și utili în câmpul muncii, dar le refuză recalcularea drepturilor, iar acum, prin acest nou proiect, vrea să le confiște și pensia deja dobândită.” Datele MAI: pensionare în jur de 50 de ani și pensii concentrate peste 5.000 lei Conform informațiilor solicitate de publicație de la MAI, vârsta medie de pensionare a fost de 50 de ani în 2024 și a urcat ușor la 50 de ani și 3 luni în 2025. Distribuția pensiilor pentru circa 90.000 de beneficiari (octombrie 2025) arată că cea mai numeroasă categorie este între 5.001 și 7.000 lei (35.423 de persoane), urmată de intervalul 3.001–5.000 lei (29.848). La niveluri mai ridicate, 11.932 de beneficiari au avut pensii între 7.001 și 9.000 lei, iar la vârf 5.594 au încasat între 10.001 și 20.000 lei, respectiv 2.905 între 9.001 și 10.000 lei. La polul inferior, 407 persoane au primit sub 700 lei, iar 925 între 701 și 1.500 lei. În același material se arată că 61% dintre pensionarii MAI au pensii de peste 5.000 lei și că, în februarie 2026, salariul mediu net în România a fost de 5.557 lei , potrivit INS . Ce urmează Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va trimite proiectul în Parlament și cere adoptarea în procedură de urgență. În paralel, conflictul cu sindicatele rămâne deschis: acestea susțin că pensionarea la 50 de ani este justificată și că problema apare când statul interzice cumulul pensiei de serviciu cu un salariu tot la stat, ceea ce, în interpretarea lor, transformă „munca după 50 de ani” într-o opțiune acceptabilă doar dacă include cumulul. [...]