Tehnologie21 apr. 2026
NASA și SpaceX semnează un contract de 175,7 milioane de dolari pentru lansarea roverului Rosalind Franklin pe Marte - Casa Albă intenționează să reducă finanțarea proiectului în bugetul pentru 2027
NASA a semnat cu SpaceX un contract de 175,7 milioane de dolari (aprox. 790 milioane lei) pentru lansarea roverului european Rosalind Franklin spre Marte, deși propunerea de buget a Casei Albe pentru anul fiscal 2027 nu alocă bani proiectului , potrivit IT Home . Acordul pune în mișcare, operațional, o misiune care rămâne însă vulnerabilă politic, în funcție de negocierile bugetare de la Washington. Contractul a fost semnat pe 16 aprilie 2026 și prevede ca SpaceX să folosească racheta Falcon Heavy pentru a lansa roverul Agenției Spațiale Europene (ESA) cel mai devreme la finalul lui 2028, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. Pentru SpaceX, ar fi prima lansare a unui „încărcături utile” (payload) către Marte. De ce SpaceX a devenit opțiunea „practică”: restricții și cerințe tehnice Publicația notează, citând SpaceNews, că NASA susține misiunea prin programul ROSA („Rosalind Franklin Support and Augmentation”), furnizând componente critice pentru faza de coborâre și aterizare și pentru funcționarea roverului pe Marte, inclusiv: motoare de frânare pentru secvența de intrare–coborâre–aterizare; dispozitive de încălzire cu izotopi radioactivi (care folosesc căldura degajată de dezintegrarea plutoniului) pentru menținerea temperaturii; echipamente electronice suplimentare; un spectrometru de masă. Tocmai aceste dispozitive de încălzire, încadrate la tehnologie sensibilă, declanșează o constrângere de reglementare: SUA aplică controale la export pentru tehnologia cu izotopi radioactivi, ceea ce înseamnă că încărcăturile care includ astfel de echipamente trebuie lansate cu o rachetă americană. În consecință, opțiunile se reduc la SpaceX și United Launch Alliance, iar oferta Falcon Heavy a făcut din SpaceX varianta „fezabilă”, potrivit sursei. Misiune salvată în 2024, dar fără bani în propunerea de buget pentru 2027 Roverul Rosalind Franklin este finalizat de mai mulți ani și a rămas „în conservare” în Europa. Inițial, lansarea era planificată pentru 2022 într-o cooperare cu Rusia, însă războiul din Ucraina a dus la încetarea colaborării, iar proiectul a rămas fără rachetă și fără soluția de aterizare. NASA și ESA au ajuns la un acord în 2024 pentru relansarea misiunii. Roverul este proiectat să foreze până la doi metri sub suprafața marțiană, pentru a căuta indicii ale unei vieți antice — un obiectiv științific pe care, potrivit materialului, nu l-a urmărit până acum nicio altă misiune. În paralel, apare tensiunea bugetară: propunerea Casei Albe pentru bugetul pe anul fiscal 2027 nu prevede finanțare pentru ROSA, iar documentul de detaliere a programelor transmis Congresului la 3 aprilie nu menționează deloc această misiune, conform IT Home. Cu alte cuvinte, contractul de lansare avansează, dar finanțarea programului care „completează” misiunea rămâne incertă. Context: Falcon Heavy și semnalul pentru SpaceX Falcon Heavy a zburat prima dată în februarie 2018 și a avut până acum 11 lansări, mai notează sursa. Ultima misiune a fost în octombrie 2024, când a trimis sonda NASA Europa Clipper spre Jupiter. Racheta, cu trei boostere derivate din prima treaptă a Falcon 9, oferă capacitatea necesară pentru misiuni de explorare în spațiul îndepărtat, peste ce poate livra o singură Falcon 9. IT Home mai menționează că momentul semnării contractului este cu atât mai relevant cu cât SpaceX ar fi depus confidențial documente pentru listare la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC) și ar plănui să înceapă „roadshow”-ul pentru IPO în săptămâna de 8 iunie. Publicația califică această listare drept potențial cea mai mare ofertă publică inițială din istorie, fără a oferi o valoare. Pentru misiunea către Marte, următorul punct de urmărit rămâne decizia finală de buget în Congres: fără finanțare pentru ROSA, contractul de lansare nu garantează, de unul singur, că proiectul va ajunge efectiv la execuție. [...]
