Un studiu de la Oxford și MIT avertizează că utilizarea AI afectează gândirea independentă a oamenilor - Efectul cumulativ al asistenței AI poate reduce perseverența și abilitățile cognitive pe termen lung

Un studiu realizat de cercetători de la Oxford , MIT, UCLA și Carnegie Mellon sugerează că folosirea AI poate reduce perseverența și performanța atunci când asistența dispare, un risc operațional pentru companiile care își mută rapid sarcini către astfel de instrumente , potrivit HotNews . Autorii descriu fenomenul ca un efect de tip „broasca fiartă”: degradarea capacităților cognitive ar apărea treptat, pe măsură ce utilizatorii se bazează tot mai mult pe inteligența artificială fără să observe costul. Cercetarea, citată de The Independent , vorbește despre două consecințe „îngrijorătoare” ale utilizării AI pentru îndeplinirea sarcinilor: „reducerea perseverenței și afectarea rezultatelor în absența asistenței”. Ce au testat cercetătorii și ce au observat Participanții au primit o serie de sarcini, inclusiv de raționament matematic și înțelegerea textului. Concluzia centrală raportată de autori este că, „după doar 10 minute” de rezolvare a problemelor cu ajutorul AI, persoanele care au pierdut accesul la aceasta: au avut rezultate mai slabe; au renunțat mai frecvent decât cei care nu au folosit deloc AI. Echipa descrie beneficiile utilizării AI ca venind „cu un cost cognitiv ridicat” și spune că rezultatele „ridică întrebări urgente” despre efectele cumulative ale utilizării zilnice asupra perseverenței și raționamentului. De ce contează pentru utilizarea zilnică în organizații Miza, în interpretarea autorilor, nu este doar performanța „pe moment”, ci efectul în timp. Ei avertizează că, dacă aceste efecte se acumulează odată cu utilizarea susținută, sistemele de AI „optimizate doar pentru utilitatea pe termen scurt” riscă să erodeze tocmai capacitățile umane pe care ar trebui să le sprijine. În lucrare se argumentează că sarcini precum aritmetica fracțiilor sau înțelegerea textului pot părea ușor de delegat, dar stăpânirea lor conceptuală este o condiție pentru abilități de nivel superior, precum algebra sau raționamentul critic. În lipsa acestor competențe, dezvoltarea ulterioară poate fi blocată. „Dificultăți dezirabile” și riscul de dependență de asistență Grace Liu, cercetătoare la Carnegie Mellon și coautoare, spune pentru The Independent că este nevoie de mai multă cercetare despre interacțiunea oamenilor cu AI și invocă ideea de „dificultăți dezirabile” – efortul productiv care construiește abilități în timp. „Dacă inteligența artificială elimină în mod constant această dificultate, oamenii pot ajunge la răspunsul corect pe moment, dar își dezvoltă mai puțin capacitatea independentă.” Ea mai precizează că nu este vorba despre faptul că AI ne face „mai puțin inteligenți”, ci despre un efect mai subtil, a cărui amploare „la scară largă și în contexte diferite” rămâne de clarificat prin cercetări suplimentare. [...]