Nicușor Dan cere recâștigarea încrederii în autorități pentru a combate dezinformarea - spune că fenomenul afectează și prosperitatea, nu doar democrația

Nicușor Dan leagă combaterea dezinformării de prosperitate și cere recâștigarea încrederii în stat , avertizând că fără un minim capital de credibilitate comunicarea publică nu mai funcționează, potrivit Economica , care citează Agerpres, de la Summitul european pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării, organizat la Palatul Cotroceni . Președintele a susținut că dezinformarea nu este doar o problemă de democrație și etică, ci și una de prosperitate, invocând o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea ei. În acest context, el a pledat pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în autoritățile publice. Dezinformarea, din operațiuni „ad-hoc” în acțiuni coordonate, bazate pe tehnologie Nicușor Dan a remarcat că, spre deosebire de trecut, dezinformarea nu mai este o succesiune de operațiuni izolate, ci este coordonată „pe multiple planuri” și se bazează pe tehnologie, motiv pentru care și răspunsul ar trebui să fie „la fel de coordonat”. Costuri dincolo de politică: sănătate, economie și siguranță Șeful statului a indicat că fenomenul nu se limitează la zona politică, ci se manifestă și în: zona medicală, unde „costă resurse și chiar vieți”; zona economică; zona siguranței femeilor, dând exemplul situațiilor în care victime ale abuzului ar fi refuzat să poarte brățara electronică din cauza unor speculații. Miza: protejarea mecanismelor democratice fără a restrânge opiniile În viziunea sa, democrația presupune influențare legitimă între cetățeni pentru a lua „cele mai bune decizii pentru societate”, în timp ce dezinformarea „pervertește aceste mecanisme”. El a spus că este nevoie de atenție asupra mecanismelor care „pervertesc o ierarhie de valori”, fără a afecta dreptul cetățeanului de a exprima opinii și evaluări. Ce ar trebui să facă statul: comunicare coerentă și educație media Președintele a afirmat că statul trebuie să comunice „coerent și strategic”, „uman și nu propagandistic”, adăugând că uneori comunicarea politică ajunge să fie propagandistică, inclusiv sub influența consultanților. În același timp, a făcut apel la educație, susținând că educația media este „o chestiune de securitate națională”. [...]