Nava de cercetare chineză Tansuo-1 încheie o expediție China-Chile în șanțul Atacama - 63 de scufundări cu Fendouzhe și identificarea celui mai adânc ecosistem chemosintetic din emisfera sudică

Misiunea China–Chile în șanțurile oceanice Atacama și Mussau a produs descoperiri care pot schimba înțelegerea vieții la mari adâncimi , după ce nava de cercetare Tansuo-1, cu submersibilul cu echipaj „Fendouzhe”, a revenit duminică la Guangzhou, potrivit Global Times , care citează China Media Group (CMG). Expediția a fost coordonată de Laboratorul de Stat pentru Știința Adâncurilor și Tehnologie Inteligentă, din cadrul Institutului de Știință și Inginerie a Adâncurilor al Academiei Chineze de Științe. Misiunea a plecat din Sanya la 6 decembrie 2025, a durat 156 de zile și a acoperit peste 40.000 km, aproximativ echivalentul unei înconjurări a Pământului pe la Ecuator, conform CMG. La bord au participat 83 de cercetători din șase țări (China, Chile, Germania, Danemarca, Canada și Spania). Cercetările au vizat teme de „frontieră” în zona hadală (cele mai adânci regiuni ale oceanelor), inclusiv biodiversitatea, ecosisteme bazate pe chemosinteză (producerea de energie biologică din reacții chimice, nu din lumină), activitatea fluidelor din adânc și mecanismele de subducție a plăcilor tectonice, potrivit aceleiași surse. Ce a făcut expediția posibilă, operațional Submersibilul cu echipaj „Fendouzhe” a efectuat 63 de scufundări, dintre care 50 la adâncimi mai mari de 6.000 de metri. Echipa a colectat un număr mare de probe biologice și geologice și imagini subacvatice de înaltă definiție, care ar urma să susțină cercetări interdisciplinare despre geologia, viața și mediul din zona hadală, conform CMG. Descoperirile cu miză științifică Potrivit CMG, expediția a dus la mai multe rezultate considerate majore: identificarea, pentru prima dată, a celui mai adânc ecosistem chemosintetic cunoscut din emisfera sudică, cu implicații pentru ipoteza unui „coridor global” al vieții chemosintetice în șanțurile oceanice; documentarea unei diversități ridicate de organisme hadale, inclusiv mai multe specii de pești melc (snailfish) și numeroase viețuitoare bentonice (de pe fundul mării), dintre care multe ar putea fi specii necunoscute anterior; descoperirea unor structuri de rupere a faliilor de pe fundul mării asociate cu cutremure istorice majore, oferind dovezi „in situ” despre felul în care seismologia modelează relieful abisal și influențează habitatele marine. În ansamblu, misiunea este prezentată ca un pas înainte pentru cercetarea fundamentală în zona hadală și ar urma să contribuie la dezvoltarea cercetărilor despre limitele vieții în adânc, ciclul carbonului în oceanul profund și circulația materialelor în interiorul Pământului, cu potențiale aplicații în studii privind resursele marine, mecanismele dezastrelor și schimbările climatice, potrivit CMG. Context: programul internațional și ce urmează Expediția China–Chile a fost una dintre misiunile emblematice ale Global Hadal Exploration Program , inclus în Deceniul ONU al Științei Oceanului pentru Dezvoltare Durabilă (2021–2030). Programul urmărește o înțelegere sistematică a celor mai adânci regiuni oceanice prin cooperare internațională, tehnologie de scufundare la mare adâncime și cercetare interdisciplinară. China intenționează să aprofundeze cooperarea internațională în știința adâncurilor, inclusiv prin observații hadale pe termen lung, studii despre viața în medii extreme, mecanisme geologice–ecologice și programe comune de formare pentru tineri cercetători, conform CMG. [...]