Crescători de oi reclamă întârzieri la plata mieilor livrați către firmele lui Dumitru Andreșoi - restanțele sunt estimate la circa 7 milioane de euro, firma spune că achită în iunie

Întârzierile la plata mieilor livrați în 2025 riscă să blocheze cash-flow-ul fermelor mici , care depind de încasări rapide pentru furaje, motorină și datorii curente, potrivit Adevărul . Zeci sau chiar sute de crescători (în funcție de cine face estimarea) spun că așteaptă banii de la firmele lui Dumitru Andreșoi , cunoscut drept „regele oierilor”, după livrări făcute cu promisiunea plății „la 45 de zile”. În teren, nemulțumirea a ajuns și la protest: la începutul săptămânii a fost organizată o acțiune la poarta unei ferme din Hunedoara, după ce achizitorii trimiși în 2025 ar fi preluat „sute de mii” de miei pentru export, iar o parte din sume nu ar fi fost achitate nici până acum. Unele voci estimează restanțele la aproximativ 7 milioane euro (aprox. 35 milioane lei), sumă contestată de reprezentantul firmei. Ce înseamnă întârzierile pentru ferme: datorii, investiții amânate, costuri zilnice Cazurile prezentate indică un impact direct asupra funcționării fermelor, nu doar o dispută comercială punctuală. Un fermier din Timiș, Valentin Bohar (comuna Știuca), spune că a predat 150 de miei în 15 aprilie 2025 și are de recuperat aproape 80.000 lei, fără să fi primit bani. El afirmă că a fost amânat repetat, inclusiv cu explicații legate de încasări din export, iar ulterior ar fi fost blocat la telefon. În lipsa banilor, spune că a ratat momentul în care voia să cumpere un hectar de teren și a fost nevoit să vândă alți miei de reproducție pentru a-și finanța planul. Un alt crescător, Ioan Dzitac, afirmă că mai are de recuperat peste 100.000 lei după ce a livrat 500 de miei (11 tone de carne) în 4 iunie 2025, primind doar plăți parțiale „cu țârâita”. El susține că a cumpărat furaje pe datorie și că, fără încasări, nu își poate achita obligațiile către furnizori. Un al treilea fermier, citat de publicație fără a-i fi menționat numele, spune că are de recuperat aproximativ 26.000–27.000 lei după două livrări în 2025 (80 de miei în total), cu plăți parțiale la prima tranșă și o sumă mică la a doua, după insistențe. În familie, din activitatea fermei ar trăi șapte persoane, iar lipsa banilor afectează cheltuieli curente precum motorina, ața pentru baloți și tratamentele pentru animale. Dispută pe amploare și termen: „zeci” vs. „sute”, plăți promise în iunie Reprezentantul firmelor, Neluțu Neagu, susține că numărul păgubiților ar fi „de ordinul zecilor” la nivel național și că plățile ar fi început, cu promisiunea că toți crescătorii își vor primi banii în cursul lunii iunie. În același timp, el contestă evaluările privind restanțele și afirmă că protestul de la Hunedoara ar fi fost „pus la cale” de o persoană cu alte interese. „Deja am început cu plățile către toți crescătorii.” „Nu are legătură cu protestul. Noi plătim nu datorită protestului.” Neagu leagă blocajul de probleme apărute după suspiciuni de fraudă la APIA în cazul lui Dumitru Andreșoi (menționând inclusiv o reținere) și de faptul că, pe fondul achiziției mai multor ferme, ar fi existat o linie de credit la care accesul ar fi fost blocat, ceea ce ar fi dus la „rostogolirea” datoriilor. Tot el mai spune că mieii ar fi fost cumpărați la greutăți sub cerințele contractelor externe, fiind ținuți la îngrășat, iar livrările din 2025 ar fi fost făcute abia în această primăvară, urmând ca din banii contractului cu Algeria să fie achitate restanțele. Ce urmează: presiune juridică și schimbarea regulilor de vânzare Unii fermieri spun că au încercat să obțină banii inclusiv mergând la fermele lui Andreșoi și că ar fi fost îndrumați să se adreseze instanței civile. În paralel, cel puțin un crescător afirmă că ia în calcul o plângere penală, dar că îi este dificil să plece din fermă din lipsă de personal. Dincolo de litigiu, efectul imediat în piață este schimbarea comportamentului de vânzare: mai mulți crescători spun că nu mai acceptă livrări fără confirmarea banilor în cont, ceea ce poate tensiona lanțul de aprovizionare pentru export și poate muta riscul financiar dinspre cumpărător spre producător. [...]