Tag: dobanzi lei

Știri despre „dobanzi lei”

Bancnote de lei aranjate într-o mână, simbolizând costurile creditării.

Curs BNR19 iun. 2026

ROBOR la 3 luni scade la 5,83%, iar ROBOR la 6 luni rămâne la 5,92% - reper pentru dobânzile la creditele în lei acordate înainte de 2019

ROBOR a rămas practic neschimbat, semnalând o stabilizare a costului creditării în lei , într-un moment în care dobânzile din piața interbancară sunt urmărite atent de debitorii cu împrumuturi mai vechi și de companiile finanțate în lei, potrivit Profit . Din datele prezentate, ROBOR la 6 luni a stagnat la 5,92%. Separat, într-un material conex, publicația notează că ROBOR la 3 luni a scăzut la 5,83%, de la 5,84%, nivel folosit la calculul dobânzilor pentru majoritatea creditelor în lei acordate înainte de 2019. De ce contează pentru credite și finanțarea în lei ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care băncile se împrumută între ele în lei. Evoluția sa este legată în principal de lichiditatea din piață și de nivelul dobânzilor BNR, astfel că o stagnare indică, de regulă, absența unor presiuni imediate de creștere a costurilor de finanțare pe termen scurt. Pentru debitorii cu credite mai vechi în lei (în special contracte semnate înainte de 2019), mișcările ROBOR se transmit relativ rapid în rate, în funcție de frecvența de actualizare prevăzută în contract. Context: unde este IRCC Profit mai arată că indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) este 5,58% în perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026 și că ulterior va scădea la 5,55%. IRCC este calculat trimestrial pe baza dobânzilor medii zilnice din piața interbancară și se aplică cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. [...]

Bancnote românești aranjate pe o masă, simbolizând scăderea dobânzilor.

Piețele reacționează după decizia CCR - Dobânzile României scad la minimul ultimilor doi ani

Dobânzile la care se împrumută România au scăzut la minimul ultimilor doi ani după validarea reformei pensiilor speciale de către CCR , potrivit Profit.ro , care citează date Bloomberg. Randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a coborât cu 6 puncte de bază, până la aproximativ 6,4% pe an, imediat după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a declarat constituțional proiectul privind reforma pensiilor magistraților. Scăderea de 0,06 puncte procentuale este peste variația obișnuită dintr-o zi fără evenimente majore, estimată la 0,01–0,02 puncte procentuale, semnalând o reacție pozitivă a piețelor. Ulterior, titlurile în lei au închis chiar cu o reducere de 0,07 puncte procentuale. Evoluția randamentelor pe 10 ani în regiune: Polonia (zloți): 4,93%, stagnare Ungaria (forinți): 6,46%, minus 0,02 pp Cehia (coroane): 4,35%, minus 0,02 pp România (lei): 6,37%, minus 0,06 pp Decizia CCR de miercuri , 18 februarie 2026, permite trimiterea legii la promulgare către președintele Nicușor Dan și deblochează una dintre reformele asumate prin PNRR. Premierul Ilie Bolojan avertizase anterior că neadoptarea reformei ar putea duce la pierderea a 231 milioane de euro din fonduri europene, aferente Jalonului 215. Noua lege prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, introducerea condiției de 35 de ani vechime totală și stabilirea unui cuantum al pensiei la 55% din baza de calcul, cu plafonare la maximum 70% din ultimul venit net. Magistrații au susținut că actul normativ este discriminatoriu și afectează independența justiției, însă Curtea a respins obiecțiile de neconstituționalitate după mai multe amânări. Pentru investitori, validarea reformei reduce riscul fiscal și crește probabilitatea deblocării fondurilor europene, ceea ce s-a reflectat imediat în costurile de finanțare ale statului român. [...]