Christine Lagarde cere ca Europa să-și dezvolte propria inteligență artificială și mai multe centre de date - miza: reducerea dependenței de SUA și China în dezbaterea despre siguranța IA

Europa riscă să rămână doar „reglementatorul” IA, nu și un actor cu putere reală , pe fondul dependenței de infrastructură și modele dezvoltate în SUA și China, într-o dezbatere globală despre siguranța inteligenței artificiale în care influența sa este limitată, potrivit Digi24 . Dilema a fost formulată în această săptămână de președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde : europenii pot fie să respingă tehnologia și să piardă creștere economică, fie să o adopte și să devină dependenți de instrumente construite în Statele Unite și China. În plus, dacă se materializează scenariile cele mai pesimiste privind riscurile extreme ale IA (asupra cărora experții nu au o poziție unitară), impactul ar ajunge în Europa indiferent de strategia aleasă, arată The Guardian. De ce contează: fără „campioni” tehnologici, UE are pârghii mai slabe în negocierile despre siguranță În analiza citată, absența Europei din discuțiile de vârf despre siguranța IA este pusă în principal pe seama incapacității de a produce companii comparabile cu giganții din Silicon Valley (Apple, Google) sau cu noii lideri ai valului IA, precum OpenAI. Chiar dacă UE este o forță în materie de reglementare, lipsa unor actori industriali de talia Anthropic sau Nvidia îi reduce greutatea în dezbaterea despre siguranță. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a spus că va invita „principalele laboratoare de pionierat” la o discuție despre sprijinirea eforturilor industriei pentru a ține pasul. Totuși, intervenția ei nu a avut același ecou ca pozițiile exprimate de Donald Trump și China, iar fără sprijinul Washingtonului sau al Beijingului, orice încercare de a impune un ritm de dezvoltare este greu de susținut, cu sau fără contribuția Europei. Miza operațională: centre de date și tehnologie proprie, ca răspuns la riscul de izolare Lagarde a susținut că Europa trebuie să-și dezvolte propria tehnologie de IA și să construiască mai multe centre de date, pentru a reduce riscul de a fi „izolată” de SUA sau China. În viziunea ei, autosuficiența ar permite și un răspuns european mai solid la problemele de siguranță. În aceeași linie, Margrethe Vestager este coautoarea unui raport publicat săptămâna aceasta, „O strategie transformatoare în domeniul IA pentru Europa”, care avertizează că IA poate accelera o tendință deja vizibilă: europenii „suportă deja consecințele economice și sociale ale deciziilor luate în altă parte”. Printre soluțiile menționate se numără: construirea mai multor centre de date, descrise drept „sistemul nervos central” al IA; creșterea rezilienței pentru a face față unor „crize legate de IA”, inclusiv scenariul în care un model puternic ar scăpa de sub control. Legea UE privind IA : instrument de siguranță, dar cu limite de export Vestager argumentează că Europa are totuși un cuvânt de spus prin Legea UE privind IA, una dintre puținele legislații care obligă dezvoltatorii sistemelor „cu risc ridicat” să raporteze incidente de siguranță și să gestioneze riscuri, inclusiv posibilitatea ca un model avansat să scape de sub control. Legea include și măsuri aplicate interacțiunilor de zi cu zi, precum etichetarea conținutului generat de IA și reguli pentru utilizarea în medicină sau în procesele de angajare. În același timp, există semne că legea nu va deveni standard global. Georgina Kon, partener la firma de avocatură Linklaters, spune că este puțin probabil ca legislația UE să fie adoptată ca reper internațional, invocând, între altele, povara obligațiilor de conformitate (care a dus la întârzieri pentru unele prevederi) și orientarea teritorială, limitată la Europa. Dependența de SUA și riscul unei „noi dependențe” prin adoptare accelerată Frederike Kaltheuner, consilier al institutului AI Now, afirmă că dependența Europei de tehnologia americană este profundă — de la motoare de căutare la cipuri și centre de date — și greu de corectat rapid. Ea avertizează și asupra unui efect secundar: scenariile apocaliptice ar putea împinge Europa să adopte pe scară largă modele dezvoltate în SUA, în întreaga economie, din teama de a nu rămâne în urmă. „Există o viziune a viitorului în care economia Europei, sectorul său public și sistemul său de învățământ funcționează pe baza unor modele și a unei infrastructuri controlate de un număr foarte mic de companii care se întâmplă să fie, de asemenea, din SUA. Aceasta ar constitui o problemă de suveranitate”, afirmă Kaltheuner. Tot Kaltheuner nuanțează însă ideea că Europa ar fi inevitabil „grav în urmă”: multe companii evită așa-numitele „modele de frontieră” (precum ChatGPT sau cele dezvoltate de Anthropic) din cauza costurilor și a preocupărilor legate de date. Dacă această tendință continuă, vulnerabilitatea Europei ar putea fi mai mică decât sugerează unele discursuri despre „cursa IA”. Ce urmează Din perspectiva prezentată, UE rămâne prinsă între ambiția de a seta reguli și nevoia de a controla infrastructura și tehnologia care fac regulile aplicabile. Fără investiții în capacitate proprie (inclusiv centre de date) și fără actori industriali comparabili cu liderii americani și chinezi, Europa riscă să aibă o influență limitată tocmai în discuția care va defini standardele de siguranță și puterea economică în era IA. [...]