Fiscalitate11 iun. 2026
ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de circa 655 milioane lei după controale pe prețuri de transfer - Ajustările au vizat tranzacții intra-grup de peste 199 miliarde lei
Controalele ANAF pe prețuri de transfer au generat obligații fiscale suplimentare de 655 milioane lei în ultimele 12 luni, semnalând o intensificare a riscului de ajustări pentru companiile cu tranzacții intra-grup, inclusiv atunci când documentația este pregătită la termen, potrivit Wall-Street . În perioada analizată, inspectorii fiscali au verificat tranzacții intra-grup de peste 199 miliarde lei și au stabilit obligații suplimentare de aproximativ 655 milioane lei. Din total, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit suplimentar, iar aproape jumătate din această componentă (46%, respectiv 179 milioane lei) provine din ajustări de prețuri de transfer (adică ajustări ale prețurilor practicate între companii afiliate, pentru a le alinia la niveluri de piață). De ce contează: dosarul nu mai este „scut” dacă nu reflectă realitatea operațională Mesajul transmis de rezultate, dincolo de suma în sine, este că ANAF nu se limitează la verificarea existenței dosarului de prețuri de transfer sau a actualizării analizei de comparabilitate („benchmark”, comparație cu prețuri/marje de piață). Accentul se mută pe coerența dintre documentație și modul în care compania funcționează efectiv: funcții, active, riscuri, justificarea economică a tranzacțiilor intra-grup, nivelul marjelor și documentarea serviciilor primite de la entități afiliate. Un punct recurent în controale este întrebarea dacă modelul de business descris în documentație este aliniat cu realitatea din teren. Exemplul dat este cel al distribuitorilor „cu risc limitat”: în acte apar ca entități cu funcții reduse și marje stabile, dar în practică pot negocia condiții comerciale relevante, pot stabili discounturi sau gestiona relații importante cu clienții. Aceste diferențe nu schimbă automat profilul, însă trebuie explicate și susținute în dosar pentru a evita interpretări contrare în inspecție. Pierderile și marjele mici nu sunt automat problemă, dar trebuie susținute cu date Materialul subliniază că pierderile sau profitabilitatea redusă nu indică, prin ele însele, o problemă de prețuri de transfer. Totuși, explicațiile generale („piața a fost dificilă”, „au crescut costurile”) au valoare limitată fără o analiză care cuantifică impactul economic și îl leagă de profilul funcțional al companiei. Cu alte cuvinte, în inspecții devine esențial dacă rezultatul financiar este compatibil cu rolul și riscurile asumate de entitatea locală, așa cum sunt descrise în documentație. Serviciile intra-grup, zonă sensibilă: ANAF caută dovezi de beneficiu concret O altă arie de risc evidențiată este cea a serviciilor intra-grup. Contractele-cadru, facturile generice sau prezentările standard sunt, de regulă, insuficiente. În practică, autoritățile cer tot mai des dovezi ale prestării efective și ale beneficiului concret, precum: e-mailuri și intervenții punctuale; minute ale întâlnirilor; versiuni de documente cu modificări („track changes”); fluxuri de aprobare; documente utilizate efectiv local; dovezi de implementare și impact operațional sau financiar observabil. Concluzia practică a analizei este că firmele ar trebui să își revizuiască periodic documentația și, mai ales, să verifice dacă aceasta „ține” în fața unui control care testează realitatea operațională, nu doar conformarea formală. Textul sursă este un material de opinie semnat de Adelina Bobe, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România . [...]