Analiza RoEM: prețul mediu al energiei electrice în România a urcat la 136 euro/MWh în 2021-2025 - de peste trei ori față de 2019-2020, pe fondul șocurilor energetice și al instabilității geopolitice

Prețul mediu al energiei electrice din România a urcat la 136 euro/MWh între 2021 și 2025 , de peste trei ori față de 45 euro/MWh în 2019–2020, iar scumpirea a lovit atât consumul, cât și bugetul public prin schema de plafonare-compensare, potrivit Libertatea , care citează o analiză Romanian Economic Monitor (RoEM) preluată de Agerpres. Creșterea prețurilor a fost asociată cu „șocuri energetice și instabilitate geopolitică”, iar efectele s-au văzut în reducerea consumului și în presiunea pusă pe finanțele statului, prin compensările plătite furnizorilor în cadrul plafonării, element care „a contribuit, alături de alte măsuri cu impact fiscal, la adâncirea deficitului bugetar”, potrivit lui Balazs Marko, cercetător RoEM. În același interval, prețul mediu al țițeiului Brent a crescut de la 53 la 80 de dolari pe baril (aprox. 245–370 lei), iar România a raportat un deficit energetic de 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei), conform aceleiași analize. De ce contează: dependența de importuri rămâne o vulnerabilitate economică RoEM-UBB FSEGA arată că, în 2025, România a importat cu aproximativ 5 miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, iar la nivelul Uniunii Europene deficitul energetic a fost de circa 300 de miliarde de euro în același an, echivalent cu aproximativ 1–2% din PIB în ambele cazuri, potrivit analizei. Balazs Marko avertizează că vulnerabilitatea este mai mare decât indică aceste valori, deoarece energia este necesară pentru majoritatea activităților economice, iar înlocuirea rapidă a ofertei externe cu surse interne este „extrem de dificilă, dacă nu imposibilă”. În plus, analiza indică riscul ca dependența energetică să fie folosită ca instrument de presiune geopolitică, așa cum s-a întâmplat după declanșarea războiului din Ucraina , când Rusia a oprit exporturile de gaze către țările UE. Tranziția la regenerabile: costuri mai mici la tehnologie, dar nu fără riscuri Pe partea de soluții, RoEM notează scăderea puternică a costurilor tehnologiilor regenerabile: prețul modulelor fotovoltaice a coborât cu 90% între 2010 și 2024, de la 2,44 dolari/Watt la 0,26 dolari/Watt. În România, prețurile obținute la licitațiile pentru contractele pentru diferență (mecanism prin care statul stabilizează veniturile producătorilor printr-un preț de referință) din 2025 au fost între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energia fotovoltaică, niveluri pe care analiza le descrie drept competitive la nivel european. Experții RoEM susțin că investițiile în rețele, stocare, eficiență energetică și interconectoare regionale pot reduce expunerea la șocuri externe și volatilitatea prețurilor. Totuși, tranziția nu elimină dependențele externe: producția de panouri solare și o mare parte din materiile prime sunt concentrate în China, iar un conflict sau restricții comerciale pot perturba lanțurile de aprovizionare, cu efecte pe termen scurt asupra Europei. Context: cât din energia primară vine din regenerabile și ce acoperă producția internă Potrivit datelor Eurostat citate în analiză, în 2024 aproximativ 20% din energia primară a României a provenit din surse regenerabile, față de circa 4% în 1990. În același timp, deși România produce gaze și petrol, producția internă nu acoperă consumul: țara este „aproape autosuficientă” la gaze naturale, dar rămâne importator net de petrol. Analiza mai arată că energia nucleară a crescut autonomia energetică, centrala de la Cernavodă asigurând 9% din energia primară în 2024. Levente Szasz, coordonator RoEM-UBB FSEGA, avertizează că tranziția energetică „nu garantează automat prețuri finale mai mici” pentru toți consumatorii, efectul depinzând de structura pieței, investițiile în infrastructură și modul în care costurile sunt distribuite între gospodării, companii și stat. [...]