Fonduri europene12 mai 2026
Viitorul Guvern al României trebuie să semneze până la 31 mai contracte SAFE de 8,3 mld. euro și să accelereze PNRR - instabilitatea politică crește riscul de depreciere a leului și costurile la importuri
Viitorul Guvern trebuie să semneze rapid contracte de miliarde și să evite pierderi din PNRR , într-un calendar strâns care face instabilitatea politică un risc financiar direct, potrivit Euronews . Miza imediată este pachetul SAFE, instrument european prin care România poate accesa peste 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei). Guvernul a indicat că mai mult de jumătate din bani ar urma să rămână în economie prin producție locală și contracte pentru industria națională de apărare. O primă tranșă de contracte, de aproximativ 8,3 miliarde de euro (aprox. 41,5 miliarde lei), a fost deja aprobată în Parlament. Fondurile ar urma să acopere achiziții și proiecte precum radare, sisteme anti-dronă, elicoptere, producție de muniție, vehicule de luptă, sisteme de apărare antiaeriană și corvete construite la Mangalia. Primele contracte trebuie semnate până la 31 mai. PNRR: termen-limită 31 august 2026 și presiune pe autoritățile locale În paralel, PNRR rămâne o sursă majoră de finanțare, însă presiunea principală nu este doar încasarea banilor de la Bruxelles, ci cheltuirea lor la timp. Proiectele finanțate prin PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026. La nivel local, autoritățile gestionează peste 11.300 de contracte PNRR, cu o valoare eligibilă de 34,4 miliarde de lei. Pentru a reduce riscul de blocaje, Ministerul Finanțelor a propus un mecanism de tip „credit-punte” (împrumut temporar pentru acoperirea finanțării până la rambursare), de până la 10 miliarde de lei, prin care primăriile și consiliile județene să poată primi împrumuturi fără dobândă. Nota de plată a instabilității: cursul și costurile companiilor Pe lângă gestionarea fluxurilor de bani, viitorul Executiv va trebui să opereze într-un context în care instabilitatea politică poate împinge costuri în economie prin cursul de schimb. Analiștii citați arată că piețele reacționează mai ales la incertitudinea de după schimbarea unui premier. În ultimul deceniu, deprecierea medie a leului a fost de 0,74%, iar în scenariile cele mai tensionate, cu criză politică și electorală suprapuse, vârfurile au depășit 3%. Pentru companii, asta se traduce în importuri mai scumpe, presiune pe contractele în euro și risc mai mare pentru firmele neacoperite împotriva fluctuațiilor valutare. [...]
